Doar 7 din 612 secții de votare evaluate sunt accesibile persoanelor cu probleme locomotorii. Este concluzia unui studiu realizat anul trecut de Alianța INFONET și partenerii săi, la comanda PNUD Moldova. Legislația națională obligă autoritățile locale să asigure accesibilitatea în instituțiile publice, însă aleșii locali motivează că nu au suficiente resurse pentru a adapta clădirile. În timp ce autoritățile se plâng că nu au bani, Republica Moldova rămâne restanțieră la capitolul respectării drepturilor persoanelor cu nevoi speciale.

Înaintea alegerilor locale de anul trecut, 612 secții de votare din municipiile Chișinău și Bălți, raioanele Căușeni, Edineț, Hâncești și UTA Găgăuzia (ceea ce reprezintă peste 30 la sută din totalul secțiilor electorale din țară) au fost evaluate prin prisma accesibilității. Au fost verificate accesul până la clădire, rampa de acces, inclusiv barele de suport, uşile de la intrare, spaţiul din interior, WC-ul adaptat, ascensorul (dacă este cazul) și parcarea special amenajată. Concluziile studiului „Acces egal pentru toți în secțiile de votare” au fost mai mult decât îngrijorătoare: doar șapte din secțiile de votare evaluate sunt accesibile persoanelor cu probleme locomotorii.

Subiectul accesibilității, unul tabu?

În comuna Fîrlădeni din raionul Căușeni au fost amenajate anul trecut două secții de votare: una în incinta Grădiniței „Prichindel” și alta – în sediul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”. Pentru a ajunge la urna de vot, locuitorii cu probleme locomotorii din comună au fost nevoiți să urce cele 15 trepte abrupte din fața clădirii instituției de învățământ. Primarul comunei Fîrlădeni, Sergiu Vengher, cunoaște problema, însă motivează că pentru construcția unei rampe de acces este nevoie de mijloace financiare. El spune că din toamna anului trecut, când a obținut mandatul de primar, nimeni nu a abordat subiectul accesibilității în această instituție publică, aflată în gestiunea Direcției raionale de învățământ. Totuși, Sergiu Vengher a promis că va discuta această problemă cu directoarea liceului și vor căuta soluții.

Rampă, ascensor și grup sanitar adaptat persoanelor cu nevoi speciale

Cu totul altă situație este la Liceul Teoretic „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, același raion. Spre deosebire de situația din Fîrlădeni, la alegerile trecute, aici era amenajată o secție de votare, iar clădirea instituției de învățământ este adaptată persoanelor cu nevoi speciale: de la rampă de acces și ascensor, până la grup sanitar echipat cu bare de suport. Directoarea liceului, Liuba Sănduța, a precizat că problemele persoanelor cu dizabilități trebuie rezolvate de autorități, fără a căuta pretexte. Ea a specificat că liceul a beneficiat de un proiect al Băncii Mondiale prin care au fost amenajate atât intrările în clădire, cât și grupurile sanitare. „Pentru alegători e simplu acum, mai ales pentru persoanele în etate care se deplasează, sprijinindu-se în baston. La alegerile trecute un bărbat chiar a plâns de bucurie că a putut vota în secție după mai mulți ani. Se cheltuie mulți bani pentru alte lucruri și diferite serbări. Eu cred că este vorba de atitudine. Dacă nu se vrea, nu se vrea”, spune Liuba Sănduța.

Rampe de sprijin și pante construite haotic

Victor Koroli, director executiv al Alianței Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova (INFONET), unul dintre autorii studiului menționat mai sus, precizează că autoritățile locale sunt responsabile de asigurarea accesibilității clădirilor publice unde sunt amenajate secțiile de votare. El confirmă că majoritatea aleșilor locali motivează că nu au bani pentru a construi rampe sau bare de sprijin, însă problema constă în percepția și atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale. „Comisia Electorală Centrală vine doar cu niște recomandări cum trebuie să fie amenajată secția de votare. De restul e responsabilă administrația publică locală. De multe ori, oamenii nu înțeleg ce înseamnă accesibilitate”, afirmă Victor Koroli. Expertul mai adaugă că în timpul evaluării secțiilor de votare a observat în multe localități rampe de acces cu bare de sprijin construite haotic, fără a fi respectate normele în vigoare, adică s-au făcut doar pentru a mima accesibilitatea: „Deseori, am întâlnit șine metalice amplasate sub unghiuri înalte, inaccesibile pentru persoanele în scaun rulant. Dacă plouă sau ninge, șinele devin lunecoase și impracticabile pentru persoanele cu nevoi speciale”.

Directorul executiv INFONET solicită autorităților publice locale să respecte drepturile tuturor persoanelor, inclusiv ale celor cu nevoi speciale, fie că sunt cu dizabilități sau în etate, iar până în ziua alegerilor prezidențiale din acest an să adapteze sediile clădirilor unde vor fi amenajate secțiile de votare.

Sancțiuni pentru autorități

Menționăm că la 4 noiembrie 2016, în cadrul Sesiunii a 26-a a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (Evaluarea Periodică Universală 2016) și la 21-22 martie 2017, în cadrul Sesiunii a 17-a a Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, la care a fost audiat Raportul de țară privind implementarea Convenției ONU, Republica Moldova a primit mai multe recomandări specifice domeniului de dizabilitate. În ambele cazuri, țara noastră avea restanțe la capitolul accesibilității infrastructurii, transporturilor, informației și comunicațiilor pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a făcut câteva observații finale referitoare la raportul inițial al autorităților moldovenești, prin care se arată îngrijorat de „lipsa totală a accesibilității pentru persoanele cu dizabilități”. Comitetul le-a recomandat autorităților Republicii Moldova să ia toate măsurile pentru a asigura implementarea garanțiilor juridice pentru accesibilitate în toate domeniile, inclusiv urbanism, construcții și servicii publice. Totodată, a cerut să fie aplicate sancțiuni persoanelor sau autorităților responsabile de încălcarea garanțiilor legale privind accesibilitatea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Lilia Zaharia,

Asociația Presei Independente

 

(12 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: