Jurnaliștii și cetățenii riscă să nu mai primească răspunsuri la solicitările de informații  de interes public în termenul de 15 zile lucrătoare, așa cum prevede Legea privind  accesul la informație, iar autoritățile să nu mai poată fi acționate în judecată pentru răspunderea tardivă sau pentru că nu au oferit nici un răspuns la solicitări. Acest lucru se poate întâmpla din cauza unei decizii a Curții Supreme de Justiție (CSJ), prin care s-a constatat că, odată cu adoptarea noului Cod Administrativ, Legea privind accesul la informație cade în desuetudine (ieșită din uz).

Jurnaliștii trimit solicitări de informații, dar nu întotdeauna primesc răspunsuri, iar de multe ori, chiar dacă vin la timp, răspunsurile sunt formulate superficial. Liuba Șevciuc, jurnalistă de investigație și co-fondatoarea proiectului media „CU SENS” a trimis o solicitare către președintele Igor Dodon, prin care i-a cerut informații despre despăgubire pe care trebuie să le plătească Rusia agricultorilor din stânga și dreapta Nistrului pentru că regimul autoproclamat de la Tiraspol le-a interzis în perioada 2004-2006 să-și lucreze terenurile agricole amplasate după traseul Rîbnița – Tiraspol. Jurnalista solicita informația pentru o investigație și dorea să știe ce face/a făcut președintele Republicii Moldova în acest caz și dacă a avut vreun dialog cu oficialii ruși la acest subiect, în condițiile în care există deja câteva hotărâri ale CtEDO prin care statul rus este obligat să le plătească despăgubiri unor locuitori din acea regiune. Deși au trecut cele 15 zile lucrătoare, stabilite de lege pentru răspunsurile la cererile de solicitare a informației, Președinția așa și nu a răspuns. Liuba Șevciuc afirmă că nu știe ce să facă, deoarece investigația bate pasul pe loc, iar ca să-l acționeze în judecată pe președinte, nu dispune de surse financiare.

În aceeași situație s-a pomenit și Irina Tabaranu, jurnalistă la TVR Moldova. Ea a solicitat în luna iulie informații de la Agenția Servicii Publice și de asemenea nu a primit vreun răspuns.

Solicitările considerate petiții

La 17 iunie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a emis o decizie, prin care a constatat că Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă odată cu intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2019, a noului Cod Administrativ. Astfel, magistrații califică solicitantul de informații ca și petiționar și menționează în decizie că, dacă acesta nu a primit un răspuns de la autoritate, atunci el trebuie să expedieze o cerere prealabilă. Astfel, în cazul când cererea petiționarului cu privire la emiterea actului administrativ individual, este respinsă, atunci cererea prealabilă are ca finalitate anume de a obține totuși actul administrativi individual favorabil solicitat. Totodată, autoritatea publică emitentă, și eventual cea ierarhic superioară, verifică repetat și dacă este necesar efectuează investigarea suplimentară a stării de fapt, și după caz, fie emite actul administrativ individual solicitat sau își consolidează actul administrativ individual de respingerea a cererii petiționarului”, este menționat în decizia CSJ. La modul practic, asta înseamnă că redacțiile, jurnaliștii sau cetățenii care nu pot obține informații de interes public de la autorități și se adresează în judecată, ar putea pierde în instanță, căci magistrații ar putea face trimitere la decizia CSJ prin care Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă.

Vid legislativ

Avocatul Nicolae Frumosu afirmă că, până la adoptarea deciziei CSJ cu referire la desuetudinea Legii privind accesul la informație, solicitantul de informații oficiale, în cazul încălcării drepturilor sale, putea să se adreseze cu o plângere contravențională sau să înainteze o acțiune în instanță, solicitând obligarea furnizării informației oficiale și eventual recuperarea prejudiciului. „În condițiile actuale, modul de aplicare a prevederilor legale în cazul contravenției de încălcare a legislației privind accesul la informație (art. 71 Cod contravențional) a devenit incert. Altfel spus, nu este clar cum vor fi aplicate sancțiunile pentru încălcarea unor prevederi, dacă acestea au fost declarate desuete și inaplicabile. Prin urmare, există riscul ca reprezentanții autorităților publice să nu mai poată fi sancționate contravențional pentru omisiunea furnizării sau furnizarea tardivă a informațiilor oficiale. Doar practica ne va răspunde la acesta dilemă”, spune N. Frumosu.

Avocatul consideră că CSJ nu a avut premise să declare Legea privind accesul la informație ca fiind desuetăor legea respectivă a fost și este invocată întotdeauna de către justițiabili și autoritățile publice, fapt confirmat de însăși practica judiciară.

Piedică pentru jurnaliști?

Vicepreședintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vasile Năstase, jurnalist de profesie, cunoaște această problemă, însă consideră că nu magistrații trebuie să decidă dacă o lege sau alta cade în desuetudine, ci magistrații de la Curtea Constituțională. „S-a produs un colaps juridic și un vid legislativ, ceea ce nu este normal. Cu atât mai mult cu cât Legea privind accesul la informație a fost și este utilizată de jurnaliști și redacții. În baza ei a lucrat mass-media timp de 20 de ani. Acum cred că este nevoie urgentă ca juriștii și experții media să depună o sesizare la Curtea Constituțională ca magistrații de acolo să se expună în această problemă. Probabil, cuiva nu-i place modul în care a funcționat această lege, care a adus beneficii pentru presă și pentru cetățean, și acum se vrea blocarea accesului la informație, ținând cont că vine și campania electorală”, concluzionează deputatul.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

(51 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: