Andrei Tamazlîcaru alături de ”Tălăncuța” și ”Plăieșii”, pe scena din Grăseni. Anul 2009
Andrei Tamazlîcaru alături de ”Tălăncuța” și ”Plăieșii”, pe scena din Grăseni. Anul 2009

Pe 30 august 2009, cu ocazia aniversării de 475 de ani al satului Grăseni, Andrei Tamazlîcaru, un mare promotor şi iubitor a tot ce înseamnă folclor şi creaţie populară, fondatorul ansamblului „Tălăncuţa”, autor a numeroase studii despre folclor, a revenit la baştină, împreună cu „Tălăncuţa” şi solistele acesteia, Susana Popescu şi Dina Vrăjmaşu, împreună  cu „Plăieşii”, un minunat ansamblu folcoric de bărbaţi, în frunte cu Vasile Gribincea.

A fost o premieră şi pentru sat, şi pentru folclorist. Niciodată pînă atunci, Andrei Tamazlîcaru n-a însoţit „Tălăncuţa” în satul său de baştină. Noi nu am ratat ocazia să-i adresăm câteva întrebări.

Cum vă simţiţi, domnule Tamazlîcaru, în satul natal?
Am emoţii foarte mari, fiindcă cel mai greu este să revii la baştină. Vorbesc şi cu subtext, pentru că a reveni la satul tău, la baştină, în trecere sau completamente, înseamnă a reveni la origini. Poţi colinda lumea împrejur, continentele, dar la tine la baştină e foarte complicat să revii, fiindcă sînt două estetici: una – cea a sătenilor, şi alta – cea a lumii prin care ai umblat, cu care ai contactat sau în care ai intrat. Aceste două estetici întotdeauna ne dau de sminteală, hai să zic aşa.
Dar am o mare bucurie să revăd sătenii, generaţiile, cum timpul a jucat cu aceste generaţii. Este ceva extraordinar. Şi trist. Vreau să mărturisesc că, atunci când mă invită colegii de pe timpuri la o sărbătoare, la o şcoală sau alta pe unde am învăţat, eu nu mai pot veni să-i văd. Nu mai pot! I-am spus unui apropiat inimii mele: nu pot să vin, eu îs sensibil şi, când văd un fost coleg că-i fără dinţi, cu riduri… Mai bine îi păstrez în memorie aşa cum am fost atunci, când generaţia noastră era în luminile curcubeului.

Cât de adevărată este fraza: orice prooroc nu-i recunoscut la el acasă?
Aşa e: nu este recunoscut. De atâta, ori de câte ori au fost aici, la Grăseni, membrii „Tălăncuţei” au venit fără mine. Este prima dată acum când am venit şi eu cu ei. Fiindcă… Nu vreau să deschid parantezele. Sunt cuminte şi… Ce să spun? Mă bucur că văd casa de cultură îngrijită. Sigur că este extraordinar. Amenajată, cu expoziţii, la care a venit şi Varvara Buzilă, etnograf, pe care o stimez foarte mult.

Dar… Bănuiesc că există şi un dar.
Păi, ce dar? Eu am venit astăzi ca membru al unei generaţii din satul acesta. Îi văd pe mulţi cu care umblam la tutun, la cules, la înşirat, la căsuţele astea de înşirat tutunul. Făceam câte 30-35 de şiraguri pe zi. Nadia, sora mea Nadejda Rusnac (profesoară la şcoala din Todireşti, interpretă de muzică populară, laureată a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale – nota red.), cred că a înşirat atâta tutun, încât poţi să faci înconjurul ecuatorului. Atâtea şiraguri, atâtea şfoare – aşa le ziceam şi poate că şi acum le-ar fi zis cineva aşa, dar nu se mai cultivă aici tutunul… Mă bucur că există satul meu şi că mai există dealul care, din an în an, se tot micşorează.  Mă tem că, într-o bună zi, o să se prăvale acest deal, o să vină în jos şi o să mergem pe loc drept până la Pîrliţi.

La ce vârstă aţi plecat din sat?
Cred că pe la 14 ani.

Şi, de atunci, reveniţi… de câte ori?
Când şi cum. Înainte, când erau părinţii, veneam mai des. Veneam pentru o pâine, pentru altceva. Când lucram la conservator, eram profesor acolo, veneam în vacanţă şi lucram la tutun, până într-o zi, când i-am spus mamei că nu mai pot suporta mirosul acesta.
În rest, umblu prin expediţii, alerg după un cântec toată viaţa şi nu l-am prins. Dacă aş şti că este ascuns în satul meu, aş veni şi aş sta aici până l-aş găsi.
De fapt, în satul nostru am înregistrat multe creaţii interesante. Ţin minte de la mămuca mea un cântec pe teme militare. Ultimul vers al cântecului era: „De la sorţi şi de la moarte mama nu te poate scoate”. Aşa se cânta în cântecul cela, mai ales pentru cei petrecuţi la război sau în recruţie. Am înregistrat cîntece de la moş Costea Istrati, vioristul satului, de la Gheorghe Avesticăi, Gheorghe Duminică, care mai apoi s-a mutat cu traiul la Rădenii Vechi, am înregistrat 37 de melodii. Mi le-a interpretat la vioară.
E o bogăţie extraordinară şi ele se păstrează în arhivele de folclor ale Academiei de muzică, teatru şi arte plastice. Asta e.
Eram primul în familie. I-am legănat şi i-am crescut pe ceilalţi. Mama a recunsocut la un moment dat: „Doamne, Andruşa, tare ai mai muncit”. Trebuia să duc ulcioare cu hrană la deal, la brigadă, la înşirat tutun…

Imaginea copilăriei dumneavoastră se asociază cu frunzele de tutun, cu mirosul de tutun?
Da, fiindcă aici se lucra, se muncea. În curtea noastră, la părinţi, era o muncă titanică.

Ca în toate gospodăriile ţărăneşti, probabil.
Şi eu, aşa mai răsărit, măturam ograda în fiecare sâmbătă, trebuia să aduc apă…

Câţi copii aţi fost în familie?
Am fost şapte, dar unul a murit. Unicul care avea ochi albaştri.

Şi a mai rămas cineva în sat?
În sat n-a mai rămas nimeni. Numai Nadia – în satul vecin, la Todireşti. S-a căsătorit acolo şi, iată, vine aici, fiindcă în ograda noastră au rămas amprentele părinţilor. Când ne adunăm, eu zic: „Să ştiţi că duhul mamei persistă aici, e lângă noi, e în fiecare obiect care se mai păstrează în casa asta”.

Nu aţi vândut casa părintească?
„Casa părintească nu se vinde”. O creaţie genială, o colaborare a lui Mihai Ciobanu şi Grigore Vieru. Extraordinară, care învaţă mult şi-ndreaptă mult. Au fost negustori şi la noi, dar … Când am auzit-o pe Nadia că a spus că nu se vinde casa părintească, m-am bucurat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(376 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: