Imediat ce piatra a început a prinde contur în mâinile artiștilor veniți la tabăra de sculptură din Ungheni, ne-am propus să mergem pe ”șantier”, pentru a afla mai multe detalii din culise.

”E mai greu. În acest an, lucrăm cu un alt fel de piatră, adusă de la Duruitoarea Veche, raionul Râșcani. E o piatră foarte tare, aproape ca granitul. Dar ne dorim o diversitate în lucrările noastre. În edițiile precedente am lucrat în piatră de Cosăuți. Lucrul cu piatra din acest an e și pentru noi o încercare”, a explicat pentru ”Expresul”, Mihai Damian, sculptor din Chișinău, care are deja la Ungheni patru lucrări.

”O parte din sculpturi vor fi amplasate la Teatrul de vară, care urmează să fie amenajat la rondoul din parcul central, în preajma terenului de joacă pentru copii. Cealaltă parte –  pe alee”, a menționat Eduard Balan, viceprimarul orașului Ungheni.

În prezent, se lucrează la o broșură, ce va conține informații despre toate sculpturile din orașul Ungheni. ”Această broșură trebuia să fie gata până pe data de 28 august, la hramul orașului. Dar, fiindcă vor mai apărea, în scurt timp,  încă 13 sculpturi, am amânat un pic editarea broșurii”, afirmă viceprimarul.

De ani buni, se discută despre instalarea unor plăcuțe cu informații despre fiecare sculptură din oraș.”Nu știu dacă vom reuși în acest an. Poate deja la anul viitor. E necesară câte o plăcuță, unde să die indicat autorul, anul creării și semnificația acesteia”, a spus Eduard Balan.

Lucrări naive sau  lucrări moderniste? Inițial, s-a dorit ca lucrările din acest an să fie naive, gen:  ”Punguța cu doi bani”, ”Vulpea și Ursul” etc. ”E un lucru bun și acestea, dar sculpturile populare nu incită la gândire. Sculpturile ce vor fi realizate fac parte din arta modernistă, bazate pe idei filosofice, care incită la gândire și-l fac pe om să-și pună imaginația și mintea în mișcare”, a menționat Vasile Iucal, directorul Muzeului de istorie și etnografie din Ungheni.

Dânsul a mai spus că, în calitate de istoric, salută instalarea sculpturilor în parc. ”Aici oamenii vin să se reculeagă, să se odihnească. Atunci când omul va sta și va medita asupra sculpturii pe care o vede, cu siguranță va încerca să pătrundă în esență și va descoperi o sumedenie de idei”, a explicat istoricul.

Simpozion sau tabără de sculptură? În acest an, sintagma ”Tabăra de sculptură” a fost înlocuită de unii în

”Simpozion de sculptură”. Sensul e același, de fapt, ne-au spus organizatorii. Nu e o regulă: sau  simpozion, sau tabără. Totuși, sculptorii preferă să spună simpozion, și nu tabără.

Cine finanțează? Ediția actuală a Taberei de sculptură este una mai specială. Susținerea vine din partea Fundației Comunitare Ungheni. Iar motivul pentru care e specială este că ediția din anul curent al Taberei de sculptură este dedicată  aniversării de 555 de ani de la prima atestare a Ungheniului. În plus, în acest an și Fundația Comunitară are o aniversare – 10 ani de activitate. Astfel, va susține financiar realizarea a zece sculpturi. Pentru celelalte trei, precum și celelalte cheltuieli le va suporta primăria. ”Deocamdată, credem că, per total, costul proiectului respectiv va fi de aproximativ 300 mii de lei”, a menționat primarul Alexandru Ambros, după care a subliniat: ”Prețul este mult mai mare, dacă ne gândim la valoarea și semnificația acestor sculpturi, care vin ca elemente de identitate locală și dau o culoare deosebită orașului nostru”.

Oficial, Tabăra de sculptură din acest an etse un proiect cu genericul: „Cultura schimbă orașul și comunitatea – Tabăra de Sculptură Ungheni – 555 de ani”, cofinanțat de Fundația Comunitară Ungheni și implementat de Primăria municipiului Ungheni în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Dezvoltarea Durabilă Locală și Regională.

La Tabăra de Sculptură s-au înscris 13 artiști plastici: Ion Zderciuc (originar din Ungheni) Valentin Vârtosu, Nicolae Niță, Ioan Grecu, Victor Macovei, Mihai Damian, Ruslan Tihonciuc, toți din Chișinău; Dumitru Verdianu – Viena, Austria, Nicolae Ovidiu Popa – București, România, Vladlen Babcinețchi – Iași, România, Roman Ruchkin – Sankt-Petersburg, Rusia, Parascovia Popa Dunai (originară din R. Moldova) – Irlanda, Eugen Sterpu (originar din R. Moldova) – Tallin, Estonia. Scultpurile din acest an vor fi dedicate, în mod special, culturii, literaturii și istoriei neamului nostru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(45 vizualizări)

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: