UPR-5-ro.inddÎngrădirea accesului la informaţiile de interes public, concentrarea mass-mediei în mâinile unor oligarhi, dependenţa acesteia de factorul politic – sunt câteva din problemele grave care împiedică dezvoltarea presei independente și a pluralismului de opinii în Moldova. Organizaţiile neguvernamentale de media semnalează că situaţia s-a înrăutățit în ultimii ani și riscă să degradeze şi mai mult dacă autorităţile nu vor întreprinde măsuri urgente. Autorităţile susțin că reformele în acest domeniu nu trebuie grăbite.

Recent, câteva ONG-uri de media și din domeniul drepturilor omului (Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia “Juriştii pentru Drepturile Omului”) au elaborat și au făcut public un raport de monitorizare a angajamentelor asumate de autorităţile Republicii Moldova în cadrul mecanismului de Evaluare Periodică Universală (EPU) al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, acum patru ani la Geneva. Unele din cele 122 de recomandări înaintate Moldovei de statele membre ale ONU în cadrul EPU, vizează domeniul mass-media, în aspecte ce țin de accesul la informaţie, libertatea presei, libertatea de exprimare și limitarea concentrării.

Amendarea Codului audiovizualului nu rezolvă problema concentrării mass-media

Autorii raportului au menționat că deseori instituțiile publice răspund cu întârziere, oferă răspunsuri formale, iar uneori ignoră cererile de acces la informaţie venite din partea presei. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a declarat că autorităţile interpretează abuziv prevederile din Legea cu privire la secretul comercial, Legea cu privire la secretul de stat, Legea cu privire la petiţionare şi Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, justificând, astfel, refuzul de a răspunde solicitărilor mass-mediei. Anterior, mai mulți jurnaliști și experți media au reclamat că autoritățile creează obstacole instituțiilor media, atunci când percep taxe pentru informațiile de interes public, iar Camera Înregistrării de Stat (CÎS) recent a dublat unele taxe pentru oferirea informațiilor. Deseori, pentru a realiza investigații de presă, jurnaliștii solicită informații din registrul naţional al societăţilor comerciale şi al întreprinderilor individuale, însă taxele mari pentru obținerea informațiilor afectează foarte mult bugetele redacţiilor. „Nu este normal să ceri bani redacțiilor pentru o informație de interes public, pe care jurnaliștii o oferă cetățenilor”, spune Alina Radu, directoarea săptămânalului de investigații ”Ziarul de Gardă”.

O altă problemă semnalată de autorii raportului este cea a concentrării şi monopolizării mass-media. N. Gogu a menţionat că amendarea recentă a Codului audiovizualului, prin care a fost limitat numărul de licenţe TV și radio pe care le poate deţine o persoană fizică sau juridică (s-a redus de la cinci la două), nu este suficientă și nu va exclude concentrarea, deoarece licențele vor expira peste câțiva ani, iar legea nu are caracter retroactiv. În constatările ONG-urilor este specificată, de asemenea, problema propagandei şi a manipulării informaționale. Experții media recomandă Consiliului Coordonator al Audiovizualului să monitorizeze permanent radiodifuzorii și să aplice sancțiunile prevăzute de lege atât în cazul propagandei externe prin intermediul posturilor retransmise, cât și a propagandei interne. Au fost propuse alte câteva soluții care trebuie implementate hotărât și operativ pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul media: anularea taxelor pentru jurnaliştii care solicită informații de interes public de la instituţiile de stat, reducerea termenului în care reprezentanţii media pot primi o informaţie de interes de la o instituţie publică, desconcentrarea şi depolitizarea mass-media, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului ș.a.

Autoritățile văd lucrurile altfel

Responsabilii de implementarea reformelor în domeniul mass-media reacționează calm la îngrijorările și nemulțumirile jurnaliștilor și a ONG-urilor de profil. Ei afirmă că reformele sunt implementate treptat și că nu există restanțe. Deputatul Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, dă asigurări că Legea privind accesul la informaţie va fi modificată în beneficiul jurnaliştilor, astfel că instituțiile statului vor răspunde solicitărilor de informaţii într-o perioadă de timp mai scurtă, iar refuzul sau tergiversarea răspunsului va fi pedepsită cu amendă. Preşedintele Comisiei parlamentare a mai adăugat că proiectul unui nou Cod al audiovizualului, care va răspunde necesităților și așteptărilor mass-media, se află deja în proces de examinare legislativă: „În scurt timp, documentul urmează a fi examinat în Comisia de profil după consutările pe care le-am organizat nu demult, eu cred că neadoptarea Codului până în prezent nu poate fi calificată ca o restanţă”. În ce priveşte dublarea taxelor pentru furnizarea informațiilor de interes public, Victor Cebotari, preşedintele CÎS, a explicat că această majorare era necesară, deoarece instituţia este la autogestiune şi nu face față din punct de vedere financiar.

Organizațiile neguvernamentale au elaborat și au transmis Consiliului ONU pentru Drepturile Omului rapoarte de alternativă privind realizarea de către Republica Moldova a recomandărilor internaționale asumate de țara noastră în anul 2012. Până la 25 iulie a.c., autorităţile moldoveneşti urmează să prezinte un raport oficial privind realizarea celor 122 de recomandări ale statelor membre ONU. La Sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului care va avea loc la 4 noiembrie 2016, statele lumii vor avea posibilitatea să înainteze autorităților Moldovei recomandări referitoare la îmbunătățirea situației din aceste domenii în următorii patru ani şi jumătate.

Lilia Zaharia

Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(4 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: