Datele statistice ale Inspectoratului General de Poliție (IGP) arată că femeile și copiii rămân a fi principalele victime ale violenței în familie. În acest sens, apărătorii drepturilor omului recomandă ca autorităţile să urgenteze adoptarea unui cadru legislativ adecvat de protejare a victimelor violenței în familie, iar pedepsele pentru agresori să fie înăsprite. În toamna anului curent, ţara noastră urmează să raporteze în faţa statelor membre ONU cum au fost realizate cele 122 de recomandări asumate în cadrul mecanismului de Evaluare Periodică Universală (EPU) în 2012, inclusiv cele 40 de recomandări ce vizează respectarea drepturilor femeilor şi copiilor.

Timp de câţiva ani, Natalia* din oraşul Călăraşi a trăit un adevărat calvar, fiind bătută des de fostul soţ. Se întâmpla aproape de fiecare dată când acesta consuma alcool, deoarece devenea agresiv şi căuta motive de ceartă. Îşi aminteşte cu groază de acele zile, când orice discuţie în contradictoriu se termina cu lovituri din partea bărbatului…

Din martor, copilul s-a transformat în victimă
În toată această perioadă, fetiţa ei, care acum are şapte ani, a fost martora acelor scene de groază. „Sunt vie numai datorită fiicei mele. Atunci când mă bătea, el striga că mă gâtuie, iar fetiţa îmi sărea în ajutor ca să pot scăpa din mâinile lui. Şi ea, sărmănica, lua câteva palme”, povesteşte Natalia. Îngrijorată pentru viaţa copilului, femeia a depus de mai multe ori plângeri la poliţie, dar fără nici un rezultat: „Un poliţist chiar mi-a reproşat că dacă sunt supusă deseori violenţei, înseamnă că nu sunt o mamă şi o soţie bună”. Ion Chicu, şeful Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, ne-a comunicat că ştie despre acest caz, însă a precizat că în cadrul anchetei de serviciu poliţistul respectiv a negat acuzaţiile că ar fi declarat asa ceva.

Ordonanţa de protecţie – un act formal
Dezamăgită de poliţie, Natalia s-a adresat la Procuratura din Călăraşi, iar ulterior a obţinut, printr-o decizie judecătorească, o ordonanţă de protecţie, prin care agresorului i-a fost interzis să se apropie de soţie şi de copil. Cu toate acestea, fostul soţ al Nataliei a continuat s-o agreseze. Abia în luna decembrie 2015, femeia a reuşit să divorţeze, iar la începutul lunii ianuarie curent, pe numele bărbatului a fost intentat dosar penal, fiind bănuit de comiterea actelor de violenţă în familie. Natalia presupune că fostul ei soţ a fugit din ţară încă înainte de a fi pronunțată sentința de divorț.
Victimele violenţei în familie nu sunt în siguranţă
Cazul Nataliei nu este singurul de acest fel. Anul trecut, Inspectoratul General de Poliţie a înregistrat 2040 de persoane supuse actelor de violenţă, dintre care 88 la sută sunt femei şi copii. Lilia Potâng, juristă la Asociaţia Promo-LEX, care este şi avocata Nataliei, ne-a comunicat că, deşi în legislaţia naţională este introdusă ordonanţa de protecţie, totuşi cadrul legislativ are nevoie de ajustări pentru ca victimele să se simtă protejate. Avocata a precizat că deseori autorităţile publice locale, asistenţii sociali şi poliţiştii nu-şi îndeplinesc obligaţiunile de serviciu: „Dacă victima depune plângere că autorităţile nu intervin la timp, după efectuarea unei anchete de serviciu, persoanele responsabile se pot alege cu sancţiuni disciplinare, în funcţie de caz. Din păcate, sancţiuni mai dure nu avem”.

La Geneva, cu tema nepregătită?
În toamna acestui an, autorităţile Moldovei vor raporta în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite despre situaţia drepturilor omului din ţara noastră și despre felul cum au fost realizate angajamentele asumate în acest domeniu în anul 2012. Un aspect important vizează şi asigurarea respectării drepturilor femeilor şi copiilor, inclusiv ale victimelor violenţei în familie. Potrivit Liliei Pascal, şefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi din cadrul Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei, în prezent, la Ministerul Justiţiei se află la avizare un proiect de lege pentru modificarea a 13 acte legislative în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Deocamdată, însă, nu se ştie când acesta va fi trimis în adresa Guvernului, apoi în Parlament pentru adoptare. Reprezentanţii Oficiului Avocatul Poporului din Moldova consideră că autorităţile tergiversează implementarea recomandării EPU de a îmbunătăţi cadrul legislativ, pentru ca victimele violenţei în familie să fie cu adevărat protejate. În Raportul privind respectarea drepturilor omului în Moldova în 2015 care urmează să fie lansat public în curând, se insistă ca autorităţile să aprobe cât mai urgent acest proiect de lege. „Constatând tergiversarea procesului de aprobare a pachetului de legi menţionat, Avocatul Poporului a recomandat Guvernului să includă pe agenda priorităţilor imediate din activitate, adoptarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, menit să contribuie la eficientizarea mecanismului de prevenire şi combatere a violenței în familie și violenței față de femei”, se menţionează în raport.

Pedepse mai dure pentru agresori
În proiectul de lege menţionat se propune înăsprirea pedepsei penale pentru cei care au comis acte de violenţă în familie. Astfel, pedeapsa pentru cei care au comis acte de violenţă faţă de un membru al familiei va fi mărită până la trei ani privaţiune de libertate (în prezent, pedeapsa e de până la doi ani), iar aceeaşi acţiune săvârşită asupra a doi sau mai mulţi membri ai familiei, de la cinci până la şase ani. În cazul în care agresorul a provocat decesul victimei, se propune lipsirea lui de libertate de la 8 până la 15 ani, faţă de 5-15 ani cât este în prezent.

CASETĂ 1:
Evaluarea Periodică Universală (EPU)
– un mecanism, prin intermediul căruia are loc evaluarea politicilor publice în domeniul drepturilor omului din ţările lumii. Scopul EPU este de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare și de a determina autorităţile statelor membre ONU să respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa altor țări.

Din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie:
Ordonanţă de protecţie – act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie victimei.
*Notă: Prenumele victimei din Călăraşi a fost schimbat.
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia fi

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(1 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: