275Dealuri împînzite cu vii, oameni gospodari, case frumoase… Așa arată Horodiștea. Și cea din raionul Călărași, Republica Moldova, și cea din comuna Cotnari, județul Iași.
Chiar dacă sînt despărțite de sute de kilometri, cele două localități cu același nume au foarte multe lucruri în comun.

Cetățile din preajmă
Și un sat, și altul are în preajmă cîte un deal cu înălțimea de… – n-o să vă vină să credeți! – 400 de metri. Și pe un deal, și pe altul, a fost construită, cu secole în urmă, cîte o cetate.

La Horodiștea Călărașilor, de dealul Pleșa, și acum poți da de vestigii antice ale unei cetăţi de pămînt getice din secolul IV-III înainte de Hristos. ”Cetatea de pămînt avea conturul unui triunghi, în vîrful căruia se înălța, pe malul priporos, un turn de pază, înjghebat din stîlpi și nuiele”, găsim o descriere a acesteia în lucrarea ”Horodiștea codrenilor” de Tudor Țopa, editată în 2009 la Chișinău.

La Horodiștea din județul Iași, pe dealul Cătălina, și acum se deslușesc foarte bine urmele unei cetăți la fel de vechi, ridicată în secolul IV înainte de Hristos. ”E o cetate traco-getică,  înconjurată de un val de pămînt. În faţa cetăţii, pe latura cea mai uşor accesibilă, se găsesc alte trei elemente de fortificaţie, reprezentate de trei valuri de pămînt, unul avanpost şi două de flancare”, găsim o descriere a acesteia pe site-ul histroia.ro.

Nici una, nici cealaltă cetate nu mai există, la ora actuală. Au rămas doar unele urme și ceva amintiri.

”Neapărat să mergeți pe dealul Cătălina. De acolo, din vîrf, se vede întregul sat”, ne-a spus primarul comunei Cotnari, Vasile Băianu. ”E păcat să nu mergeți pe dealul Pleșa, de unde se vede satul ca în palmă”, ne-a spus și directorul muzeului din Horodiște, Călărași, Mihai Leva.

Le-am urmat sfaturile și nu am regretat, chiar dacă și pe un deal, și pe celălalt bătea un vînd rece de-ți ajungea la oase. În schimb, ce priveliști minunate ni s-au deschis! Frumoase sînt satele noastre toamna.

La Horodiștea din județul Iași
Satul Horodiștea din comuna Cotnari, județul Iași numără, la ora actuală, vreo 250 de case și are o populație de circa 1000 de oameni. Nu e mult parcă, dar, de-a lungul anilor, cele 11 sate din comună s-au tot dezvoltat, astfel că acum aproape că s-au contopit. Toate încercările noastre de a stabili exact de unde începe și unde se termină Horodiștea au fost zădarnice.

”Mai în vale”, ne-a spus o bătrînă ce ridica dealul cu pași mărunți. Se grăbea la fiică-sa, care locuiește, vorba ei, ”chiar aici”. Nu a întins prea mult vorba. N-avea timp de pierdut, se vede.

Am luat-o la vale, pe o stradă asfaltată, cu case frumoase și grădini îngrijite. Țipenie de om pe drum. Era o zi obișnuită de toamnă și tare mult de lucru prin gospodării.

Doar la colț, cîțiva bărbați se chinuiau cu o căruță care  tocmai se răsturnase. ”Ne scuzați, aici e Horodiștea?”, i-am întrebat. ”Mai la deal”, a răspuns unul dintre ei, fără măcar să ne arunce o privire.

Și tot așa, ba mai la vale, ba mai la deal, am cunoscut Horodiștea din județul Iași.

La un moment dat, ne trezim cu un bătrînel alături de noi. I se citea curiozitatea pe față. Mai că nu ne-ar fi întrebat ce căutăm pe acolo. I-am luat-o înainte. ”Cum se trăiește la Horodiștea?”, îl întrebăm. Parcă atît și aștepta, să începem vorba cu el. ”E bine acum de trăit. Cine muncește, are de toate. Cine nu – nu are”, începe a povesti.

Ne spune că-l cheamă Mitică Buzdugan, iar lumea îi zice moș Mitică.

Cum să-l lăsăm să plece? Îi mai adresăm o întrebare: ”S-a schimbat ceva în sat de cînd ați aderat la Uniunea Europeană?”. Răspunsul a urmat imediat: ”S-a schimbat!

Prețurile sînt mai mici. Iată, ne-au făcut drumurile cu trei ani în urmă. Ce mai, e bine, e mult mai bine. S-a schimbat viața noastră”. Se uită în jur, apoi continuă: ”Vedeți cîte prune avem? Facem țuică din ele. Care o vinde, care o face doar pentru sine. Facem și vin, căci avem poamă multă. Dăm și la combinat”.

Apropo
Comuna Cotnari e renumită prin podgoriile sale, cunoscute departe de granițele României. Acestea au o istorie de aproximativ 2000 de ani, iar vinurile produse aici s-au bucurat dintotdeauna de o apreciere înaltă din partea specialiștilor, dar și a oamenilor de rînd.
”De Ziua comunei, pe 4 octombrie, se lansează, tradițional, și primul vin de către combinatul de vin din localitate”, ne-a spus primarul Vasile Băianu.

Doi primari din același sat
”Cum ați descrie satul Horodiștea? Îl cunoașteți bine? Dacă nu, v-am înțelege, căci comuna, din cîte știm, este formată din 11 sate…”. Primarul zîmbește, apoi ne spune: ”Cunosc foarte bine Horodiștea. Acolo m-am născut, acolo am copilărit”.

Insistăm să ne descrie satul său natal.  După o mică pauză, spune: ”E un sat ca toate satele din comuna Cotnari, un sat populat mai mult de bătrîni. Tinerii pleacă. Ocupația principală e via, livada, animalele… E ca în orice sat. Nu avem nimic deosebit”.

O fi primarul modest? Sau nu a vrut să supere locuitorii celorlalte zece sate din comună? Nu știm. În cele din urmă, totuși, am reușit să aflăm un amănunt mai deosebit: Horodiștea, în comparație cu celelalte sate, a dat doi primari de comună.

Iată că găsim încă o asemănare cu Horodiștea Călărașilor din Republica Moldova! Dacă Horodiștea din comuna Cotnari a dat doi primari, cealaltă Horodiște, din Călărași, a dat doi parlamentari. Și ce mai parlamentari! Unul dintre ei se numește Vasile Țanțu și a condus Biroul de organizare a Sfatului Țării, parlamentul care a consfințit unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Cel de-al doilea parlamentar se numește Liliana Palihovici și este, la ora actuală, vicepreședintă a Parlamentului Republicii Moldova.

De cînd e în Uniunea Europeană
Nu ratăm ocazia să-l întrebăm pe primarul de Cotnari dacă se observă schimbări  în ultimii ani, după aderarea României la UE? Răspunsul dînsului a fost ferm: ”Da”.

Fonduri europene au tot venit: și pentru drumuri, și pentru reparații capitale ale unor edificii publice, și pentru alte necesități ale comunei. ”Chiar recent, am finalizat drumul care duce spre dealul Cătălina. Acum începem să aducem fonduri pentru a repara drumurile dintre localitățile comunei”, a făcut o remarcă Vasile Băianu, după care s-a grăbit să ne explice: ”Ca să atragi investiții, e nevoie de o echipă foarte bună, care să știe să acceseze proiectele, să le gestioneze. Dacă nu respecți și nu parcurgi toți pașii care sînt impuși de Uniunea Europeană, riști să fii obligat să dai banii înapoi”. Au fost asemenea cazuri, ne-a mai spus primarul, specificînd, totodată, că ”au pățit-o” colegi de-ai lui din alte părți. Primăria Cotnari s-a descurcat, pînă în prezent, foarte bine.

Și lumea e mulțumită, doar că… Deși comuna Cotnari este una dintre cele mai mari în județul Iași, numărul copiilor scade. Scade an de an. ”Sperăm ca tinerii noștri să mai dea din coate și să… mai facă copii. Avem o școală frumoasă, avem un liceu tehnologic, avem o fabrică mare de vin, care ne oferă multe locuri de muncă. Condițiile de trai și de muncă se îmbunătățesc. Cred că va fi și mai bine”, a adăugat primarul.

”E bine”, a confirmat și Maria Tătaru, o mătușică, pe care am întîlnit-o la Horodiștea. Am întrebat-o dacă nu cumva știe și de existența  altor sate cu numele de Horodiște.

”Nu. Nu știu”, a răspuns scurt. I-am zis că  mai există o Horodiște în județul Botoșani din România, că mai există patru sate cu numele de Horodiște și în Republica Moldova. S-a mirat. Sincer.

La Horodiștea Călărașilor
”Puține localități din Republica Moldova se pot mîndri că l-au avut naș de botez pe Măria Sa Alexandru Vodă cel Bătrîn”, citim în monografia lui Tudor Țopa, ”Horodiștea codrenilor”. Ei bine, satul Horodiște din raionul Călărași se poate mîndri, căci localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al domnitorului datat cu 25 aprilie 1420.

Iată că exact peste jumătate de an, satul își va sărbători aniversarea de 600 de ani de existență.

Satul trăiește. Satul se dezvoltă. ”Prin 2003, am făcut reparația capitală a drumului central, cu o lungime de 3410 metri. În 2006, am adus gazul în localitate. În prezent, 80 la sută din sat este gazificat. În 2008, am început reparația la liceu, acum efectuăm lucrări de reparații la gimnaziu și grădiniță. Am schimbat, la școală, geamurile și ușile, datorită finanțării de către Fondul de Investiții Sociale din Moldova. Cu ajutorul Guvernului României, am schimbat acoperișurile și am amenajat curtea grădiniței. Este important ca cei 60 de copii de la grădiniță și peste 200 de la gimnaziu să beneficieze de condiții bune de educație și instruire”, povestește primarul satului, Petru Ceban. E horodeștean get-beget și se mîndrește cu asta, la fel cum se mîndresc mulți alți consăteni de-ai domniei sale.

”Horodiște  este cel mai frumos sat”, ne-a declarat, fără drept de apel, Cătălina Bîrcă, o fetiță de 12 ani, elevă la gimaziu. ”Horodiștenii sînt oameni harnici, conștiincioși și se gîndesc la viitorul lor și al satului natal”, ne-a spus și Mihai Leva, directorul muzeului din localitate.

Este adevărat, mulți dintre ei au luat calea străinătății. În sat rămîn tot mai puțini și mai puțini oameni. La ora actuală, oficial sînt circa 2900 de cetățeni. În realitate, numărul lor e mai mic. ”Pleacă, pentru că se gîndesc la viitor. Pleacă în țări străine, unde știu că vor face un ban, ca, ulterior, să revină acasă la ei și să-și facă o viață mai bună aici”, are explicația sa Mihai Leva.

”Horodiștea este un sat cu oameni gospodari, muncitori, ambițioși. Ne mîndrim cu biserica de lemn, construită prin secolul al XVIII-lea, cu cetatea de pe dealul Pleșa, cu muzeul satului, care are circa 14 mii de exponate”, a adăugat și Maria Gorenco, directoarea gimnaziului.

Cu ochii spre UE

”Eu sînt pentru Uniunea Europeană”, ne-a spus primarul Petru Ceban, unul dintre cei mai longevivi primari ai raionului Călărași. Este deja la al cincilea mandat al său. A înțeles domnul primar că a te apropia de UE este un lucru mare, este un bun stimulent pentru a face ordine la noi acasă. Mai e nevoie ca și oamenii de rînd să înțeleagă acest lucru. ”În prezent, cam 50 la sută dintre săteni se declară proeuropeni”, a făcut dînsul o remarcă.

În altă ordine de idei, a recunoscut că are un vis. Vrea să facă din Horodiște o atracție turistică. Au ce arăta horodiștenii. ”Avem o biserică din lemn unicală, care a fost construită fără a fi folosit măcar un cui metalic. Avem un deal foarte frumos, numit dealul Pleșa. Vedeți ce peisaje frumoase avem de jur-împrejur? E timpul să deschidem un traseu turistic aici. Vrem să construim, la poalele Pleșei, niște case de odihnă pentru turiști, unde aceștia să beneficieze de cele mai bune condiții, la nivel european, dar să păstrăm ornamentele noastre moldovenești”, își împărtășește planurile primarul. Zice că le are în minte de ceva timp și că le va realiza neapărat.

De la Horodiște la Horodiște
Același nume, aceleași tradiții, aceeași limbă, aceiași oameni deschiși și sfătoși… Parcă au auzit unii de alții și parcă nu au auzit.

”Horodiștea? Unde? În Republica Moldova? Dumneavoastră sînteți de acolo? Nu am știut că există și acolo o Horodiște”, a recunoscut o bătrînică, Maria Badea, pe care am întîlnit-o în cale la Horodiștea din județul Iași. Și nici nu a fost prea curioasă să afle ce-i cu acea Horodiște despre care nu a auzit nimic, dar care există undeva, la sute de kilometri de Horodiștea în care s-a născut și a ales să locuiască ea.

”Nu am știut că există un asemenea sat și în județul Iași”, a fost sinceră cu noi Maria Bobeică, profesoară de istorie la Horodiștea Călărașilor.
”Horodiștea? Am auzit de Horodiștea cealaltă, dar nu am ajuns pe acolo. De unde am auzit? Din popor, așa cum se aude la noi: de la unul la altul. Eu am fost, cu mulți ani în urmă, la Iași. Mi s-au părut și ei, cei de acolo, oameni de omenie”, ne-a spus Anastasia Munteanu, o femeie în vîrstă de 68 ani, pe care am întîlnit-o la primărie.

”Cum să nu știu de Horodiște? Am auzit de Horodiște, dar nu am fost pe acolo. În Republica Moldova am fost, dar mai mult de nevoie”, zîmbește primarul comunei Cotnari, Vasile Băianu, cel care s-a născut într-un sat cu același nume, Horodiștea. În biroul său, la un loc de cinste, observăm o sticlă cu vin spumant, ”Cricova”. E un simbol dacă vreți. La Cotnari, una dintre renumitele zone vini-viticole din România, a ajuns produse ale vinificatorilor din Cricova, una dintre cele mai renumite întreprinderi din Republica Moldova. E un început, poate.

”Partea asta a Moldovei, și la noi, și la voi, chiar este foarte frumoasă”, ne-a spus, înainte de a ne lua rămas bun, Vasile Băianu.

”Nu am fost niciodată în Horodiștea cealaltă, din județul Iași. Am fost, în schimb, la Călărașiul din România. Cu mulți ani în urmă, am încercat să stabilesc ceva legături cu horodeștenii. Nu am reușit, nu mai știu de ce”, ne-a spus primarul Horodiștei din raionul Călărași, Petru Ceban.

”Nu ar fi rău să avem și noi niște legături cu localitatea geamănă. Am face un schimb de experiență… Mi-ar plăcea”, a menționat și directoarea gimnaziului, Maria Gorenco.

O fi peste un an, doi? Sau, poate, peste un deceniu? Cine știe. Cert e că sîngele apă nu se face, iar, odată și odată, minunea se va întîmpla.

Text și fotografii: Lucia Bacalu, Natalia Junghietu, Veronica Goreaministerul afacerilor externe

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(692 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: