IMG_0036Recunosc, atunci cînd am dat de anunțul despre un concurs privind selectarea unor jurnaliști pentru o vizită în Estonia, pe 16 februarie curent, l-am lăsat într-o parte. ”Estonia? Tallinn? Ce poți vedea acolo neobișnuit, care să te impresioneze cu adevărat? Oare ei, ca și noi, nu tot din Uniunea sovietică au ieșit?”, m-am întrebat. Și tot eu mi-am răspuns: ”Să meargă alții. Nu am timp de pierdut pe călătorii sterile”.

A trecut o săptămînă, au trecut două… S-au găsit oameni buni care au reușit, totuși, să mă convingă să aplic la acest concurs.

Am aplicat, dar entuziasmul, nu știu cum, nu se înmulțea. Am trecut de etapa întîia. Am trecut și de cea de-a doua etapă. Într-o bună zi, mai exact pe 4 august, primesc următorul mesaj: ”În numele Delegației Uniunii Europene în R. Moldova, vă aducem la cunoștință că ați fost selectată să mergeți în vizită de studiu în Tallin, Estonia”.

Chiar și așa, așteptările mele nu erau prea mari. Ce poate să te impresioneze, mai ales că, anterior, am vizitat multe alte țări din UE, începînd cu Germania și Franța și terminînd cu Polonia și România.

Iată adevărata Europă!
Deci, la sfîrșit de septembrie, ajungem la Tallinn. Opt jurnaliști din toate zonele Republcii Moldova, de la nord la sud, de la est la vest. În capitala Estoniei era o zi mohorîtă, cu un vînt rece și o ploaie deranjantă. Imediat ce am ieșit din aeroport, însă, nu am mai observat nici ploaia, nici frigul, nici cerul înnorat.

Ceea ce m-a impresionat, din prima, a fost curățenia de pe străzi. Parcă cineva mergea înaintea noastră și mătura. Nici o hîrtie, nici un muc de țigară, nici o frunzuliță obraznică zburînd în bătaia vîntului. Aceeași imagine am văzut-o pe toată perioada șederii noastre la Tallinn. Mai mult ca atît, nu am întălnit nici o persoană fumînd în stardă. Nu am văzut, nicăieri, buticuri ridicate chiar în drum sau automobile parcate pe trotuare. Iată adevărata Europă!

Într-o altă lume
De la aeroport – la hotel. Am avut norocul să fim cazați în orașul vechi. Estonienii țin la trecutul lor, nu și-au băt joc niciodată de ceea ce îi leagă de strămoși. Dacă e orașul vechi, înseamnă că și hotelul trebuie să fie din același registru. Am intrat și am rămas șocați. Parcă nimerisem într-o altă lume. Cîndva, aici fusese un castel. Au fost păstrați intracți pereții, a fost păstrată atmosfera secolelor XVI-XVII. Abia a doua zi mi-am dat seama că, totuși, a fost o alegere foarte bună. O îmbinare perfectă între vechi și modern. Nimic în plus, ce ar fi putut să deranjeze.

Și, dacă e să vorbim de acel liant al estonienilor de azi cu strămoșii lor, nu pot să nu amintesc de o alt local pe care l-am vizitat – restaurantul ”Olde Hansa”. Imediat ce i-am pășit pragul, am nimeirt în epoca medievală. Nimic, dar absolut nimic, nu mai amintea că sîntem în secolul al XXI-lea, într-o țară modernă, europeană.

Și totuși, anume o asemenea atitudine față de trecut înseamnă civilizație  europeană.

Deci, spuneam că am intrat în restaurantul ”Olde Hansa”. Ne-a întîmpinat un chelner îmbrăcat în haine de epocă, cerînd să ne spălăm mîinile. Ne-a turnat apă dintr-un vas deasupra unui lighean din bronz, după care ne-a invitat înăuntru. Am văzut o sală semiîntunecoasă, luminată doar de zeci de lumînări. Nici o priză, nici un întrerupător, nici o lampă electrică. Mai mult ca atît: atunci cînd una dintre colegele noastre a întrebat dacă, nu cumva, există wi-fi aici – deh, sîntem oameni moderni și nu mai putem, nici măcar cîteva ore, fără internet – același chelner i-a răspuns, cu zîmbetul pe buze: ”Păi, sîntem în epoca medievală. Despre ce fel de wi-fi vorbim?”.

Dar cu ce bucate am fost serviți! Absolut impresionante, tot din epoca medievală. Și fripturi vînătorești, și pește copt, și sosuri picante. Chiar și magiun – din ceapă, și bere – din miere. Nici urmă de farfor sau ustensile din inox. Ce mai, am avut parte de o adevărată lecție de istorie.

Ah da! Doar chelnerul cunoștea vreo patru limbi străine. De fapt, toți chelnerii de aici sînt obligați să cunoască mai multe limbi străine. E un semn de respect pentru cei ce pășesc pragul acestui local. Și asta e o atitudine europeană.

Dar să revenim în timpurile noastre. Tallinn. Septembrie-octombrie 2015
În cele cîteva zile petrecute în capitala Estoniei am avut întîlniri cu reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Rurale (ceea ce la noi ar însemna Ministerul Agriculutirii), ai Ministerului Economiei, ai Reprezentanței Comisiei Europene în Estonia, ai Centrului Parteneriatului Estic, ai Agenției de Dezvoltare Regională și Locală, ai Centrului e-Estonia, ai Camerei de Comerț și Industrie din Estonia…  Am vizitat și Ambasada Republicii Moldova la Tallinn, unde am avut discuții neformale la un ceai.

Estonienii au avut mult curaj
Dacă e să vorbesc despre fiecare întîlnire în parte, nu ar ajunge nici zece pagini de ziar, atît de interesante și utile au fost. De aceea mă voi referi la anumite subiecte ce țin de domenii, pe care noi, aici, în Republica Moldova, le considerăm esențiale, chiar vitale. De 24 de ani încercăm să facem lumină, să punem la punct reformele și nicidecum nu ne reușește. Ba că e prea devreme, ba că la mijloc sînt oameni și nu avem dreptul să distrugem destine, ba că nu e cazul… Motive sînt multe și diferite. De aceea și ne tot bălăcim în mizerie, ne tot plîngem că e rău, dar nu vrem să facem nimic pentru a schimba situația.

Estonienii au avut mult mai mult curaj. Au tăiat, uneori, pe viu. Cum să tratezi o boală, dacă nu aplici o injecție sau, în cazurile mai grave, nu recurgi la intervenții chirurgicale? Da, dor. Uneori durerea e insuportabilă. În schimb, după o anumită perioadă, te simți mult-mult mai bine.

Asta au făcut estonienii. Au scăpat de multe, foarte multe ”maladii”. Perioada de ”convalescență” a fost de durată. Dar a meritat: și operațiile mai dureroase, și răbdarea.

Ceea ce este foarte important e faptul că estonienii au avut parte și de mulți ”doctori” buni.

În agricultură
În anul 1991, Estonia avea înregistrate 74 mii de gospodării țărănești, iar numărul angajaților în agirucltură era de 110 mii. Agricultura, în acea perioadă, se confrunta cu mari probleme. În 2014, au rămas doar 12 mii de gospodării țărănești, iar numărul angajaților în agricultură era de 20 de mii. Agricultura, însă, prosperă. Dovadă este și graficul exporturilor produselor agricole și alimentare. Apropo, cele mai mici exporturi se înregistrează în Federația Rusă. Partea leului revine statelor membre ale Uniunii Europene: Letonia, Finlanda, Lituania, Germania, Danemarca, Olanda, Slovacia. ”Reformele au fost acceptate cu greu. Așa-zișii baroni roșii au pus mari piedici. Dar am rezistat. Nimeni nu credea că vom avea vreodată performanțe în agricultură. Iată că le avem. După aderarea la Uniunea Europeană, am primit foarte multe ajutoare”, ne-au spus oficialii de la Ministerul Dezvoltării Rurale. La ora actuală, subvențiile statului pentru agricultori constituie 120 euro per hectar. Rata dobînzilor la creditele bancare pentru dezvoltarea agriculturii este de doar 2-3%. În satele estoniene au început să apară deja mini-fabrici de lapte, de carne, de bere. Ce mai, agricultura se dezvoltă în ritmuri rapide. Nu e nimic complicat, spun oficialii, trebuie doar să fii activ. Și să muncești.

În economie
Estonia este, la ora actuală, foarte atractivă pentru investotori, căci legea e lege, justiția își face treaba, corupția e la cote minime.  Dacă, în anii 2007-2013, accentul era pus pe tehnologii și infrastructură, acum se pune pe o nouă strategie, numită sugestiv: ”Oameni și economie deșteaptă”.
Șeful Departamentului dezvoltare economică din cadrul Minsiterului Economiei Estoniei, Kaupo Reede, a recunoscut: ”Inițial, și nouă ne-a fost frică. Am trecut prin trei crize rusești: căderea URSS, reorientarea spre alte pieți decît cele rusești și sancțiunile de anul trecut. Dar, după fiecare criză, Estonia a devenit mai puternică. Am înțeles: dacă vrem să fim independenți, trebuie să muncim, nu să ne uităm doar spre Rusia”. Apoi a continuat: ”Cu Federația Rusă orice prost poate face comerț. Ca să pătrunzi pe piața europeană, trebuie să pui în mișcare și creierul”. A subliniat că a ajuns la această concluzie nu din auzite, ci a simțit-o chiar pe pielea sa. Or dînsul a fost, ani buni, un om de afaceri prosper. Acum, a decis să lucreze, așa cum ne place nouă să spunem, ”la stat”. De ce? ”Pentru că este o onoare să slujești statului”, a fost răspunsul. Atenție! Să slujești statului. Nu statul să-ți slujească și nici să profiți de pe urma activității tale într-o structură de stat.

Relațiile interetnice
Să nu credeți că Estonia a soluționat toate problemele ce țin de relațiile interetnice. Nu. Cetățenii vorbitori de limbă rusă continuă să se plîngă că sînt marginalizați, că limba estoniană în școlile rusești nu se predă la nivelul cuvenit, astfel că, la absolvire, tinerii rusolingvi să poate vorbi fluent estoniana. Își mai amintesc și acum, cu indignare, despre permutarea monumentului soldatului sovietic din centrul Talinului într-un cimitir militar de acolo, deși au trecut de atuni opt ani. De fapt, au același discurs ca și conaționalii lor din orice alt stat postsovietic. Am întrebat-o pe Olesja Lagashina, redactor al ediției ruse a ziarului ”Postimees” din Tallinn: ”Dacă sînt marginalizați, de ce nu revin în țara strămoșilor lor, în Rusia?”. Răspunsul a urmat imediat: ”Ce să caute acolo? Dacă e să plece undeva, ei aleg țările vecine cu Estonia: Finlanda, Suedia…”.

Adică, aleg să meargă acolo unde e mai bine, chiar dacă, în acele țări, nimeni nu le creează condiții speciale pentru a-și vorbi limba maternă nestingherit. Dimpotrivă, ca să supraviețuiască, sînt nevoiți să învețe o limbă străină lor.

Dar estonienii? Cei mai tineri vorbesc fluent engleza. De rusă au cam uitat. În cazul în care îi întrebi de nemulțumirile conaționalilor rusolingvi, doar zîmbesc. Și estonienii mai tineri, și cei  adulți.

Corupția
Încrederea în justiție e foarte mare. În poliție, de exemplu, au încredere 80% din estonieni.

Oamenii știu că, dacă cineva a încălcat legislația, indiferent dacă e om de rînd sau un conducător de rang înalt, va plăti cu siguranță. Totodată, știu cu toții că oricine în țara lor va avea parte de o justiție corectă.

Am întrebat un oficial de la Centrul de Dezvoltare Regională și Locală, dacă estonienii s-au confruntat vreodată cu corupția? ”Nu, nu am avut asemenea probleme niciodată. Vorbesc de probleme majore”. Nu au avut estonienii probleme nici cu reformarea justiției. Totul s-a întîmplat de la sine și foarte rapid. Știți de ce? Pentru că estonienii au o altă mentalitate și o altă cultură. În plus, așa cum am spus anterior, au avut și au parte de mulți ”doctori” buni, care știu să pună ”diagnosticul” corect și știu exact ce ”tratament” trebuie aplicat.

”Legi în interesul unor grupări nu ar trece în Estonia. Țara e mică, iar presa e foarte atentă. Dacă s-ar întîmpla așa ceva, ar fi mare scandal”, am auzit în altă parte.

 Sfaturi pentru moldoveni
Le-am primit de la Centrul Parteneriatului Estic.
1. Trebuie să parcurgeți aceeași cale pe care am parcurs-o noi.
2. Trebuie de lucrat mult. Într-o zi nu poți schimba lucrurile.
3. Și la noi, inițial, popularitatea Uniunii Europene era foarte mică. Pentru că reformele au fost  foarte dure. Totuși, estonienii au înțeles că de aceste reforme nu are nevoie Bruxelles-ul, ci noi, pentru a ne îmbunătăți viața.
4. Schimbarea mentalității. ”Și noi am venit din URSS, dar am avut noroc de vecini buni, cum ar fi Finlanda sau Danemarca, astfel că exemplul lor ne-a înaripat. Am înțeles că nu trebuie să așteptăm să ne reszlve altcineva problemele”.
5. Oamenii trebuie informați în permanență despre beneficiile Uniunii Europene, să li se aducă la cunoștință cît mai multe istorii de succes.
6. Bruxellles-ul e cu ochii pe Republica Moldova. Acordul de asociere a intrat în vigoare. Se așteaptă de la dumneavoastră rezultate. Știm că sînteți într-o situație foarte complicată. E un lucru uriaș de realizat, ca Republica Moldova să ajungă în UE. Poate că cineva se aștepta ca a doua zi după semnarea Acordului să se schimbe multe lucruri. Imposibil. Minuni nu există.

În concluzie

Notă:
Parcursul european al Estoniei
1995, noiembrie – depune cererea pentru aderare la Uniunea Europeană
2004, mai – devine membră cu drepturi depline a Uniunii Europene
2007, decembrie – devine membră a spațiului Shengen
2011, ianuarie – adoptă moneda euro.

Estonia are, la ora actuală, cel mai mare produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Bugetul de stat al Estoniei este, în prezent, de 1 miliard 600 milioane de euro. Asta, la o țară cu o populație de trei ori mai mică decît a Republicii Moldova!

Banca Mondială a catalogat economia Estoniei „cu venit mare” , iar Fondul Monetar Internațional – ca „economie avansată”. Națiunile Unite clasifică Estonia drept „țară dezvoltată” cu un Indice al Dezvoltării Umane „foarte ridicat”.

Estonia se află pe primele locuri în ceea ce privește  libertatea presei,  libertatea economică, libertatea politică și educație.

La ora actuală, salariul mediu în Estonia este de 1000 euro, pensia minimă – 400 euro. Apa potabilă, de cea mai bună calitate, a ajuns absolut la toți estonienii. Nu există nici un fel de probleme din punct de vedere energetic. Țara produce circa 75% din energia electrică pe care o consumă.

Și încă ceva. În anii 2007-2013, Estonia a primit de la UE subvenții în valoare totală de 5100000000 euro, iar în perioada 2014-2020 subvențiile vor constitui 5900000000 euro. Iată ce înseamnă să-și faci temele de acasă. Iată ce înseamnă Uniunea Europeană.

În concluzie
Estonia și-a declarat independența la 21 august 1991. Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. Unde a ajuns Estonia? Unde a ajuns Republica Moldova? De ce?

E o temă pentru meditații pentru fiecare dintre noi.[wzslider]

(43 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: