pruneÎn ultimii ani, în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași livezile de prun acaparează suprafețe de teren tot mai mari, ceea ce înseamnă că tot mai multe afaceri cu miros de prune iau naștere în regiune. Mulți au înțeles că businessul cu aceste fructe delicioase, în stare proaspătă sau uscate, ori sub formă de magiun sau chiar țuică, ar putea fi profitabil.

UNGHENI
Dacă pînă și un legumicultor înrăit precum este Petru Vizitiu de la Hristoforvca a decis să schimbe legumele pe prune, atunci se vede clar că în acest gen de afacere merită să investești.

L-am întîlnit la Nisporeni, la forumul regional al producătorilor de prune, ascultînd atent și notînd tot ce se vorbea acolo. Mai tîrziu, ne-a comunicat că intenționează să planteze vreo cinci hectare de pruni în această toamnă.

”La vîrsta mea ar fi mai ușor să mă ocup cu prunele decît cu legumele în sere”, a explicat dînsul, după care a adăugat: ”Chiar dacă va trebui să aștept cîțiva ani prima roadă, în schimb în livadă lucrările sînt mai ușoare și mai puține decît în sere”.

”De ce anume prunul?”, îl întreb. Petru Vizitiu răspunde prompt: ”Dacă mărul, bunăoară, cere 12 tratări pe an, apoi prunul necesită doar șase, ceea ce duce la reducerea cheltuielilor. Dacă, atunci cînd începi recoltarea merelor te poate prinde bruma pe deal, apoi prunele se culeg în luna august. În plus, și comercializarea se face mai repede”. Pe lîngă aceasta, dînsul a prevăzut și alte situații în viitoarea sa afacere. În cazul în care nu și-ar putea vinde marfa în stare proaspătă, nu e o problemă. ”Din prune iese și țuică bună”, punctează agricultorul, mai în glumă mai în serios, menționînd că are de gînd să-și procure chiar și un aparat de făcut țuică.

Potrivit datelor oferite de către Tudor Șeptelici, specialist principal la Direcția Agricultură și Alimentație Ungheni, în raion, la ora actuală, plantațiile de prun ocupă circa 800 de hectare. Jumătate din această suprafață este plantată cu livezi tinere. Pe de altă parte, la capitolul procesarea prunelor, Ungheniul stă prost. ”În raion, la ora actuală, nu funcționează nici o uscătorie”, ne-a mai comunicat specialistul.

CĂLĂRAȘI
Vasile Bînzari de la Pîrjolteni este unul dintre cei mai mari producători de prune din raion. Astăzi, el deține o livadă ce se întinde pe o suprafață de 21 de hectare și se consideră deja un producător cu experiență în domeniu.

”Prefer să nu merg în alte părți pe la seminarele despre producerea prunelor, dar să le organizez la mine în livadă”, a declarat dînsul pentru ”Expresul”, dînd de înțeles că în livada lui are ce arăta și are cu ce se mîndri.

Producătorul ne-a mai spus că anual are grijă să invite la Pîrjolteni savanți de la Academia de Științe a Moldovei, de sfaturile cărora ține cont cu sfințenie. Iar rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. În acest an, ramurile pomilor au fost doldora de fructe, fiind obținut un adevărat record la productivitate. ”Nu vă spun ce roadă am obținut la hectar, că n-o să mă credeți”, ne ține în suspans, cu un zîmbet de satisfacție, Vasile Bînzari, după care adaugă: ”Dacă în Europa se arată circa 9 tone la hectar, apoi la mine au fost de trei ori mai mult, adică 27 de tone”.

Pe lîngă faptul că roada a fost în cantități triple, omul de afaceri a reușit să și o și comercializeze în stare proaspătă, la un preț de 5-6 lei per kilogram.”Anul acesta a fost un an bun”, conchide vădit mulțumit de rodul muncii sale Vasile Bînzari, specificînd că prunele de la Pîrjolteni au mers în Rusia.

Elena Timofti, director adjunct al Direcției Agricultură, Relații Funciare și Cadastru, ne-a comunicat că în raionul Călărași livezile de prun ocupă o suprafață totală de 1250 hectare, dintre care 40 de hectare au fost plantate în acest an. Potrivit dînsei, nici sectorul de procesare al fructelor nu rămîne în urmă, acesta fiind reprezentat de un număr în creștere al uscătoriilor.

NISPORENI
În aceste zile, activitatea uscătoriei administrată de nisporeneanul Petru Botez este pe ultima sută de metri. În fiecare zi, în cele patru cuptoare care funcționează pe bază de gaz natural, intră pînă la 25 de tone de prune proaspete și ies cîte 6 tone de fructe deshidratate, adică uscate. Cheltuielile se ridică zilniz la 22 mii de lei – pentru gazul consumat, energia electrică și munca angajaților.

În preajma locului unde se află uscătoria, la cîteva zeci de metri, mirosul de magiun de prune – e un miros specific prunelor aflate în procesare – este îmbătător, de parcă te-ai afla la o fabrică de conserve. De jur-împrejur, numai lăzi pline cu prune. Totul merge strună. O mașină de capacitate mare intră, încărcată cu prune proaspete, alta este gata de ieșire cu prune negre, lucioase, uscate, proaspăt scoase din cuptor. Lucrul merge tot așa începînd cu mijlocul lunii august și pînă la mijlocul lui septembrie.

Apoi urmează o lungă pauză, pînă la vara viitoare.

”Pe timpuri, uscătoria funcționa în cadrul fabricii de conserve. De lucru era din mai pînă-n decembrie, căci se procesa totul, începînd cu cireșele și terminînd cu varza.

Acum lucrăm numai o lună pe an, apoi, tot restul timpului, ne vindem marfa”, povestește Tudor Botez, proprietarul uscătoriei de fructe de la Nisporeni.

Timp de o lună, uscătoria lucrează nonstop. Sînt uscate sute de tone de prune, care, ulterior, iau calea spre Serbia, dar și în alte părți. ”Dacă avem comenzi, uscăm și prune aduse de alți producători, și mere, și pere”, face o remarcă antreprenorul.

Din spusele lui Tudor Botez, dacă în anul trecut uscătoriile erau la mare căutare, apoi în anul curent acestea nu sînt prea solicitate. Asta, pentru că prunele în stare proaspătă au o cerere sporită atît pe piața internă, cît și peste hotare, iar prețul de achiziție este dublu față de anul trecut, cînd pentru un kilogram de fructe proaspete se oferea 3 lei, față de 6 lei în acest an.

Raionul Nisporeni este frunatș la capitolul producere și procesare a prunelor în regiune, ne-a comunicat Grigore Florea, șeful Direcției Agricultură și Industrie Prelucrătoare. Potrivit dînsului, aici se plantează, anual, cîte 90 de hectare de livezi de prun. La ora actuală, suprafața totală este de 1750 hectare. Circa 20-25% din producție se comercializează în stare proaspătă, restul se usucă. În raion funcționează aproximativ 30 de uscătorii.

(134 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: