traditii bobotezaPRAZNICE ÎMPĂRĂTEȘTI CU DATĂ NESCHIMBĂTOARE


traditii intrarea DomnuluiNașterea Domnului – 7 ianuarie

În Ajun, în primele ore ale dimineții, în multe regiuni gospodinele pregătesc ”masa de Ajun” – 12 feluri de bucate de post. Din ele se consumă seara. Pe vremuri, cele 12 feluri de mîncare nu erau consumate în întregime. Resturile erau așezate la fereastră spre îndestularea celor morți și erau păstrate pînă la Bobotează. Pe parcursul nopții de Ajun, cete de flăcăi străbăteau ulițele, de la un capăt la altul al satului, pentru a vesti Nașterea Domnului. De Crăciun, se fac mese bogate, iar lumea sărbătorește Nașterea Domnului.

Botezul Domnului – 19 ianuarie
Evenimentul Botezului este descris de către toți evangheliștii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la rîul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerînd să fie și el botezat.
Boboteaza este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Duhul  Sfînt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul său. Boboteaza (19 ianuarie) și cu Sf. Ioan (20 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare, marcînd sfîrşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos.
Se spune că la Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă, unde aruncă crucea. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Se consideră că cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Întîmpinarea Domnului – 15 februarie
Sărbătoarea religioasă cinsteşte ziua ducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfînta lui mamă şi de dreptul Iosif. În popor i se mai spune Stretenie sau, în unele regiuni, Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald. Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bîrlog și, văzîndu-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel prelungirea iernii cu încă 6 săptămîni. Dacă, însă, în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămîne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.

Buna Vestire – 7 aprilie
De Buna Vestire (Blagoveștenia) Biserica celebrează vestea cea bună a întrupării Mîntuitorului, adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril.
În popor se spune că, așa cum este timpul de Buna Vestire, așa va fi și de Paști. Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se cearta în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

Schimbarea la față a Domnului – 19 august
Sărbătoarea are ca și semnificație momentul în care apostolii Mîntuitorului s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu.
În popor, sărbătoarea mai este numită Obrejenia sau Probajele. În această zi, credincioșii duc la biserică roadele viilor, care sunt binecuvîntate de preot și împărțite celor sărmani.
Se spune că în această zi natura își schimbă veșmintele. Toamna începe să își intre în drepturi.  Dacă plouă mult de Probaje, iarna va ninge mult. Dacă este soare, toamna va fi însorită și, îmbelșugată. Dacă este înnorat, toamna va fi mohorîtă.

Adormirea Maicii Domnului – 28 august
În popor i se mai spune Sfînta Maria Mare, Sîntămăria sau Uspenia și reprezintă ziua în care Fecioara Maria s-a stins. Conform tradiţiei creştin-ortodoxe, femeile merg la biserică pentru a pomeni morţii şi a sfinţi vasele, mîncarea şi vinul pe care le vor da de pomană, apoi se duc la cimitir, pentru a tămîia mormintele rudelor.
În perioada rămasă pînă la 21 septembrie, cînd e sărbătorită Sfînta Maria Mică, se lucrează intens la semănăturile de toamnă, pentru ca rodul să fie bogat. Dacă în apropierea acestei zile înfloresc trandafirii, se zice că toamna va fi lungă. Florile culese în acea zi sînt puse la icoane şi se zice că au puteri tămăduitoare şi că protejează de fulgere. Conform tradiției populare, această sărbătoare a Sîntămăriei se ține mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naștere ușoară, cît și pentru vindecări.

Nașterea Maicii Domnului – 21 septembrie
I se mai zice Sfînta Maria Mică. În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
Sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grîului, orzului şi secarei de toamnă.

Înălțarea Sfintei Cruci – 27 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post, pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mîntuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
În popor i se mai spune Ziua Crucii și este considerată ca zi ce vestește sfîrşitul verii şi începutul toamnei. Se crede că, în această zi, şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernînd pînă în primăvară.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 4 decembrie
Prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi la Templul din Ierusalim, pe cînd avea doar trei ani.
În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumînarea, focul şi soarele. De aceea, candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru ca în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul.
Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Dacă în noaptea de Vovidenie e cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat. Dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.

PRAZNICE ÎMPĂRĂTEȘTI CU DATE SCHIMBĂTOARE

Intrarea Domnului în Ierusalim – 5 aprilie
Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim este un moment cu totul special, unicul din viaţa pămînteană a lui Iisus, cînd El a acceptat să fie aclamat. Întors din cetatea Efraim, Iisus a hotărît să meargă în oraşul sfînt. Mulţimea l-a întîmpinat cu ramuri verzi de finic şi de măslin, aclamîndu-l cu entuziasm.
În popor sărbătoarea se numește Florii. De Florii este dezlegare la peşte. Se zice că bucatele din peşte în acea zi au putere de vindecare asupra celor care le prepară şi le mănîncă. Potrivit tradiţiei, în ajunul sărbătorii se adună ramuri înmugurite de salcie şi se duc la biserică, pentru a fi binecuvîntate de preot. Ramurile sfințite sînt duse acasă, pentru a le ocroti gospodăria de boli şi de necazuri.

Înălțarea Domnului  – 21 mai
Potrivit credinței ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, se sărbătorește Înălțarea Domnului. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paști, iar salutul este “Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.
În popor i se mai spune sărbătorii Ispas. Se zice că, pentru a avea recoltă bogată, semănatorile se fac pînă la Ispas.

Sfînta Treime – 31 mai
La 50 de zile după Învierea lui Hristos, creştin-ortodocşii sărbătoresc Pogorîrea Duhului Sfînt asupra Apostolilor lui Iisus. În tradiţia populară, sărbătoarea este numită Duminica Mare, Cincizecimea sau Duminica Rusaliilor. Tradițional, de Duminica Mare, oamenii îşi împodobesc uşile şi ferestrele cu ramuri verzi de tei, plantă care alungă spiritele rele şi paguba. Ramurile sînt păstrate în gospodărie pe timpul verii, pentru a însoţi rugăciunile de alungare a furtunii şi grindinei.

SĂRBĂTORI MARI

traditii Sf. VasileTăierea împrejur; Sf. Vasile cel Mare – 14 ianuarie
În ajunul Sf. Vasile, în satele noastre s-a păstrat tradiția uratului. Cete de tineri umblă din casă în casă cu ”Plugușorul”, cu ”Malanca” și cu alte obiceiuri populare. Sărbătoarea e supranumită ”Anul Nou pe vechi”.
Tradiția spune că prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sf. Vasile trebuie să fie un bărbat. Se crede că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir. În această zi, e bine să verşi vin pe masă, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă, în ziua de Sf. Vasile dormi, rişti să fii leneş tot anul.

Naşterea Sf. Ioan Botezătorul – 7 iulie
Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV-V, cînd se fixează definitiv şi data Crăciunului.
În popor i se spune Sînzienele sau Drăgaica. În tradiţia populară, e un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În unele zone se aprind noaptea focuri pe dealuri.

Sf. Ap. Petru şi Pavel – 12 iulie
Denumită popular Sînpetru, sărbătoarea marchează mijlocul verii agrare şi sfîrşitul celei de-a doua perioade importante de post dintre cele patru de peste an. Sfinţiii Apostoli Petru şi Pavel sînt sărbătoriţi împreună, pentru că au murit în aceeaşi zi, de 12 iulie a anului 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero.

Tăierea cinstitului cap al Sf. Ioan Botezătorul – 11 septembrie
În această zi, creştinii trebuie să ţină post negru, în care sînt permişi doar struguri şi apă.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mîna. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei, aşa cum fiecare om este cuprins de friguri cînd află felul în care a fost să moară Sf. Ioan Botezătorul.

Acoperămîntul Maicii Domnului – 14 octombrie
Cunoscută în popor şi sub denumirea de Pocroave, sărbătoarea Acoperămîntului Maicii Domnului abundă în tradiţii şi obiceiuri populare. Potrivit tradiţiei populare, Acoperămîntul Maicii Domnului reprezintă pregătirea ogoarelor pentru sezonul rece şi acoperirea pămîntului cu brumă. De Procoave, credincioşii ţin post, fiindcă astfel se crede că sînt feriţi de boli, de înec sau de supărări.

Fotografii: Din arhiva redacției

(318 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550