În fotografie: Iurie Razloga
În fotografie: Iurie Razloga

De vorbă cu Iurie Razloga, doctor în biologie, șef de laborator la Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” din Chișinău

L-am întîlnit la Ungheni, unde a venit pentru a studia la fața locului starea solurilor din raion. Instituția pe care o reprezintă lucrează de zor asupra unui studiu privind eroziunea solului, în cadrul unui proiect trilateral, România-Ucraina-Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană – ”Utilizarea experienței europene în combaterea eroziunii solului”.

Cred că puteți deja să faceți o concluzie: care e starea solurilor în raionul Ungheni?
E foarte acută. Altitudinile sînt mari: de la 27 metri – cea mai mică, pînă la 419 de metri. Pantele sînt foarte înclinate. Specialiștii știu: cu cît panta e mai înclinată, cu atît procesul de eroziune e mai puternic. Există mari șanse să pornească și procesul de alunecări ale terenului.

Am putea să ne trezim, într-o bună zi…
… cum s-au trezit, cu vreo cîteva decenii în urmă, satele din zona Culei. Poate fi și așa. Cea mai mare problemă este exploatarea terenurilor agricole de către proprietari.

Să înțeleg că ei poartă vina principală pentru ceea ce se întîmplă.
Nu. O contribuție esențială a avut-o statul, cînd, acum vreo 20 de ani, a purces la realizarea programului ”Pămînt”.  Împărțirea terenurilor agricole în cote și repartizarea lor nu a fost făcută cu cap. Multe dintre parcele au fost amplasate din deal în vale, avînd, de exemplu, șapte metri lățime și un kilometru lungime. Cum să lucreze omul acest teren? Sigur, de-a lungul. Cultivă șapte rînduri de porumb, iar cînd vine ploaia, duce tot pămîntul la vale.

Adică, vreți să spuneți, totul ni se trage de la programul ”Pămînt”?
Atunci a fost făcută prima greșeală. Au urmat și altele. Nu au fost făcute pașapoartele terenurilor. Omul trebuia să știe ce primește, inclusiv la nivel de eroziune. Dacă ar fi știut, nu ne-am fi trezit azi cu atîtea terenuri degradate care, pur și simplu, trebuie scoase din circuitul agricol.

De ce pînă acum nu s-a vorbit despre aceasta?
S-a vorbit, doar că nu au fost urechi să audă. Și altceva, dacă vorbești ceea ce nu place, nu te mai invită nicăieri.

 Știu că lucrați asupra hărților privind eroziunea pentru raionul Ungheni. Celelalte raioane au asemenea hărți, cunosc situația reală?
Eu cred că inginerii funciari cunosc situația reală. În ceea ce privește elaborarea hărților pentru un raion anume, sîntem la început de cale. Oricum, degradarea terenurilor este colosală. A ajuns să se dubleze de la 90 încoace.

Dacă nu se iau măsurile necesare, ce ne așteaptă?
Nimic bun. Dă Doamne ca, peste zece ani, să rămînă bune măcar jumătate din terenurile ce nu sînt încă afectate de eroziune.

Ce-i de făcut în aceste condiții?
Ar fi foarte bine să continue procesul de consolidare a terenurilor, ca în posesia unui singur proprietar să fie cel puțin 50 ha. Dar trebuie simplificată procedura, or consolidarea presupune un act de cumpărare – vînzare și e nevoie de mulți bani: la cadastru, la notar etc. Cînd calculezi, te costă mai scump documentația decît terenul propriu-zis. Și ar mai trebui respectat asolamentul. Să nu semănăm doar floarea soarelui și porumb.

Pînă vom trece la consolidarea terenurilor, ce le-ați propune primăriilor să întreprindă pentru a diminua procesul de degradare a solurilor? 
În sate, cam fiecare are o vacă, o capră, niște oi. Ar fi bine să nu iasă cu ele la păscut în aprilie, cînd iarba e firavă, iar rădăcinile nu s-au întărit, căci animalul a trecut, a mîncat și gata: s-a pornit procesul de eroziune. Primăria trebuie să permită pășunatul doar după 1 mai. Ar fi un prim pas. Unde se poate, ar trebui să fie implementată tehnologia în fișii. Sînt lideri care au sute și mii de hectare și ar putea s-o utilizeze. În livezi și vii să fie semănată, între rînduri, iarbă.

Cît de binevenit este proiectul implementat acum la Ungheni, ”Utilizarea experienței europene în combaterea eroziunii solului”?
Este primul proiect din R. Moldova care a început de unde trebuie: de la cap la coadă, și nu invers. În primul rînd, trebuie să cunoști situația exactă. După ce ai aflat, treci la următoarea etapă: de proiectare și pregătire a măsurilor concrete pe un teritoriu concret.

Adică, putem spune că, în prezent, Ungheniul are șanse să devină un raion model în combaterea eroziunii?
Nu. Poate fi un raion model în ceea ce privește inițierea procedurilor și lucrărilor de combatere. Pînă la combaterea propriu-zisă mai este. Dar începutul e bun.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(14 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: