Dumitru MititeluDa, se mai cîntă bocetul acesta şi astăzi. E adevărat – fără lacrimi, e adevărat – cu vocile copilaşilor ce frecventează diferite cercuri de activitate artistică, e adevărat – în cutare zi, în cutare loc, de la ora şi pînă la ora… Dar se mai cîntă.

În momente cînd noi ne amintim că trebuie să fim patrioţi, să mustim de dragoste de ţară şi de neam, de respect pentru strămoşi…

În rest – viaţa-i viaţă. De la ziua în care voievodul a trecut într-o lume mai bună, multă apă s-a scurs la vale şi multe lucruri s-au schimbat. E şi firesc ca, odată cu trecerea timpului, cîte ceva să dispară, ceva nou să apară.

Întrebaţi-i, din interes, pe ăştea mai tineri, ce însemană suveică, stative, vîrtelniţă, jug, resteu, oişte, loitră. Blesteme părinteşti, cum le zicea bădica Ion Creangă şi care, nu chiar demult, erau în fiecare casă. Întrebaţi-i şi o să-i vedeţi dînd din umeri. Nu le mai ştie nimeni, s-au dus! Şi ducă-se. Fiindcă, ziceam, e firesc…

Nefiresc îmi părea, într-un timp, faptul că trecerea timpului întoarce unele lucruri cu susu-n jos.  De exemplu, răsfoind filele vechilor cronici, putem afla că, acum cîteva sute de ani, pe aceste meleaguri puteai auzi strigăte de groază: Vin turcii! Vin turcii! Lumea, înspăimîntată, părăsea în grabă bordeiele şi colibele lor şi se ascundea în codrii deşi ca să scape de urgie. Au trecut cîteva sute de ani, iar strigătul acela îl mai auzim şi azi cuvînt în cuvînt, literă în literă, dar altul îi este sensul. Vin turcii! Vin turcii! Ura! Cică, se apucă să ne construiască cîţiva kilometri de drum. Cică, aduc manuale. Cică, susţin reparaţia… Ura! Ura! Vin turcii!
Şi culmea: adă-i, Doamne!

Şi hoardele de turci, ne mai spun letopiseţele, prindeau femeile, mai ales pe cele tinere, de le robeau şi le duceau în turcie… Sărmanele femeile noastre, mai ales cele tinere din zilele de astăzi! Mai mare jalea să le priveşti cum se frămîntă şi nu ştiu cui şi cît să plătească ca să ajungă  în Turcia. Majoritatea cam nu prea ştiu istorie. Că, dacă ar şti, toată noaptea ar visa ieniceri care aleargă după ele în timp ce dînsele fug pe loc.

Ziceam că nefireşti îmi păreau toate acestea într-un timp. Dar mi-am amintit, mai apoi, un verset din Biblie, care a pus totul la loc: Şi va veni timpul cînd primul va ajunge a fi ultimul şi ultimul va fi primul… Cam aşa sună versetul şi se simte în el înţelepciunea experienţei de viaţă de mii şi mii de ani. Se vede treaba că Istoria a mai văzut prim-secretari goniţi cu prăjina ruşinii prin parcurile cenacliste, precum şi puşlamale ridicate de entuziasmul mulţimii în vîrful piramidei.

Dumitru Mititelu

(1 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: