Podul Eiffel, UngheniUnul dintre „fraţii” vestitului Turn Eiffel din Paris uneşte cele două maluri ale Prutului, iată, exact de 135 de ani încoace. Podul Eiffel din Ungheni a fost gândit şi proiectat de către renumitul inginer francez Alexandre Gustave Eiffel, de la care construcţia metalică de oţel a şi preluat numele. Pe acest pod feroviar, în drumul său spre Odessa, a trecut în 1885 şi poetul Mihai Eminescu.

Acum 136 de ani…

În a doua parte a veacului XIX, o viitură a distrus podul feroviar de la Ungheni. În faţa problemei, conducerea căilor ferate basarabene a cerut ajutorul lui Gustave Eiffel, unul dintre cei mai buni proiectanţi de poduri feroviare ai timpului. Acesta soseşte în Basarabia, cercetează locul, iar în primăvara anului 1876 proiectul noului pod este definitivat şi începe construcţia. Lucrările decurgeau cu zor, mai ales fiindcă podul de peste Prut urma să joace un rol important în strategia militară a Imperiului rus în războiul cu turcii.

În primăvara următorului an, la 21 aprilie, administraţia căilor ferate basarabene inaugurează podul feroviar ce uneşte oraşul Ungheni de comuna cu acelaşi nume de peste Prut. În acele zile la Ungheni soseşte ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, care face o trecere în revistă a unităţilor militare dislocate în apropierea Podului Eiffel. La 24 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, iar pe podul din Ungheni trece armata imperială. Podul Eiffel urma să fie unul dintre principalele puncte de trecere a diviziilor militare şi a muniţiilor pe durata desfăşurării războiului ruso-turc.

„Badea” turnului Eiffel

La 10 ani de la darea în exploatare a Podului Eiffel din Ungheni, în inima Parisului se începuse construcţia unui turn gigant ce avea să poarte acelaşi nume ca şi podul de oţel din Basarabia. Unghenenii care aveau pe atunci treabă în Franţa recunoşteau în Turnul Eiffel acelaşi stil al podului de pe Prut. E şi firesc, fiindcă la proiectarea scheletului metalic al turnului din Paris, Gustave Eiffel a repetat anumite elemente ale Podului construit în Basarabia. Se zice că aliajul şi niturile construcţiilor din Ungheni şi Paris sunt similare. Nu în zadar Podul din Ungheni mai este numit şi Turnul Eiffel culcat.

Dacă la început podul feroviar a fost proiectat cu ecartament larg, aşa după cum erau căile ferate ale imperiului rus, după 1918 acesta a fost schimbat cu unul de tip îngust după cum erau cele din România şi majoritatea ţărilor europene. În anii celui de al Doilea Război Mondial, ecartamentele se schimbau de îndată ce Basarabia era ocupată de către armata sovietică, iar astăzi podul are ambele tipuri de ecartament.

În anii celor două conflagraţii mondiale, Podul de la Ungheni nu a fost distrus de proiectile, fiindcă ambele tabere militare puteau oricând avea nevoie de acesta. În a doua parte a secolului XX, pe acest pod au mai trecut lideri politici importanţi, printre care şi conducătorul Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev, şi cel al Coreii de Nord, Kim Ir-sen.

Podul de flori

Podul Eiffel de la Ungheni a fost construit pentru acţiuni militare şi pentru schimburi economice între Gubernia Basarabia sau Imperiul Rus şi ţările europene. Acesta a avut şi o altă întrebuinţare în anii 90, atunci când podul feroviar a devenit pod de flori pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. După o despărţire de aproape jumătate de veac, fraţii de pe cele două părţi ale Prutului au circulat liber, podul feroviar fiind transformat de către cei veniţi aici într-unul pietonal.

Grand Hotel Traian din Iaşi

Primarul municipiului Iaşi, Scarlat Pastia (1877-1879), impresionat de podul de la Ungheni, l-a invitat în capitala Moldovei istorice pe maestrul în arta ingineriei Gustave Eiffel, pentru a proiecta „Marele Hotel Traian”. Astfel, în 1882 este construită o bijuterie arhitectonică cu influenţă neoclasică – Grand Hotel Traian, edificiu ce înfrumuseţează până astăzi municipiul Iaşi.

Rude în toată lumea

Podul Eiffel de pe Prut este înfrăţit şi cu celebrele construcţii metalice din Franţa – viaductul Garabit peste râul Truyere şi podul feroviar Bordeaux peste fluviul Garonne, dar şi cu podul Maria Pia de pe râul Douro din Portugalia. Una dintre „verişoarele” podului din Ungheni este însăşi Statuia Libertăţii din Statele Unite ale Americii: Gustave Eiffel a realizat carcasa metalică din interior a statuii.

Sursa: stiripozitive.eu

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(36 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: