Expresul

Vor deveni buni cetăţeni ai Moldovei

Sincer să recunosc, am mers cu anumite rezerve la dezbaterea publică a tinerilor din raionul Călăraşi, organizată recent în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova”, de către Fundaţia Est-Europeană din resursele acordate de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Aveam un sentiment de neîncredere în succesul unei asemenea dezbateri a tinerilor cu vîrstele cuprinse între 16 şi 20 de ani. Le cunosc impulsivitatea şi spontanietatea, dar şi indiferenţa pronunţată, în anumite cazuri, faţă de anumite lucruri pe care ei le consideră plictisitoare. O asemenea atitudine a lor ne provoacă nouă, celor mai în vîrstă, o anumită insatisfacţie şi – de ce să nu spun? –  chiar o iritare.

Şi atmosfera din sala mare a Consiliului raional, unde se adunaseră cei aproximativ 50 de tineri, în temei elevi şi liceeeni din localităţile raionului, secondaţi de persoane responsabile de activităţile extraşcolare, părea, la început, cam încordată. Toţi tăceau privind la Natalia Rîbcic, moderatoarea dezbaterilor, venită de la Ungheni şi însoţită de o voluntară, şi ea tînără.

Într-o tăcere covîrşitoare, tinerii au vizionat imaginile proiectate şi au ascultat comentariile moderatoarei vizînd un studiu sociologic naţional, desfăşurat recent în Moldova sub genericul: „Participarea tinerilor”. Acesta, de altfel, caracterizează gradul de implicare a tinerilor în viaţa socială şi poliitică. Datele, în mare parte, s-au confirmat ulterior, în cadrul dezbaterilor, ca fiind perfect valabile şi pentru tinerii din raionul Călăraşi.

A fost însă suficient ca moderatoarea să anunţe întrunirea deschisă, să ofere cuvîntul Irinei Stratan, specialist al Direcţiei raionale învăţămînt, tineret şi sport, pentru un cuvînt de salut din partea autorităţilor publice locale, mai apoi să fie anunţată agenda de lucru, ca totul să se schimbe. Înviorarea i-a cuprins pe tineri după ce aceştia au primit cîte două foiţe de culori diferite, pe care trebuiau să scrie răspunsul la două întrebări: „Cum vedeţi modalitatea de implicare a tinerilor?” şi „De ce este improtantă implicarea?”. Ca prin minune,  atmosfera s-a schimbat, tinerii devenind   mai vioi, schimbînd replici şi făcînd diverse remarci între ei. La un moment dat, nu-şi mai dădeau rîndul la standul pe care-şi afişau răspunsurile şi comentariile la subiectele propuse.

Cele mai frecvente răspunsuri la prima întrebare au fost: „prin voluntariat”,”prin participarea la concursuri”, „prin implicarea în diverse proiecte, traininguri”. Mult mai diverse au fost răspunsurile la cea de a doua întrebare, ce viza motivaţia implicării tinerilor. O parte a răspuns că implicarea are mai multe avantaje personale, menţionînd: „ca să mă formez ca persoanalitate”, „pentru a mă dezvolta multilateral”, „ca să fiu mai informat”, „pentru a-mi forma abilităţi de comunicare”, „pentru a-mi dezvolta spiritul de iniţiativă”. Cealalată parte a manifestat interes pentru problemele actuale cu impact mai mare asupra comunităţilor, cum ar fi: „cunoaşterea şi rezolvarea problemelor sociale”, „pentru a propune metode de soluţionare a problemelor localităţii”.

Şi mai activi au devenit tinerii atunci cînd s-a trecut la o altă etapă a dezbaterilor, în care li s-a cerut să nominalizeze problemele cu care se confruntă la locul de trai. Tinerii din oraşul Călăraşi au reclamat starea deplorabilă a parcurilor.

Cei din Pituşca au semnalat lipsa acută a mijloacelor financiare destinate activităţii tinerilor. Alţii au învintiut autorităţile publice locale precum că i-ar discrimina, au evocat numărul redus al locurilor de muncă pentru tineri, activitatea nesatisfăcătoare a instituţiilor de cultură, neinformarea tinerilor despre acţiunile importante organizate de autorităţi. Aici, în discuţii s-au inclus şi unii responsabili de activităţile extraşcolare din Vălcineţ, Horodişte, Pituşca, Sipoteni. Ei au venit cu argumentele lor, uneori combătînd cele spuse de tineri. Spre exemplu, viceprimarul de Sipoteni, Alexandru Ţîcu, un tînăr şi el, dar ceva mai „trecuţel” cum s-a autocaracterizat, a afirmat că, acum cîţiva ani, pentru reparaţia casei de cultură din sat au fost cheltuite peste 2 milioane de lei, fiind create condiţii bune pentru odihna tinerilor. Dar ce credeţi? Aceştia nu vin aproape deloc aici. „Noroc de filiala Şcolii de arte din Călăraşi, găzduită de căminul cultural. Altfel, am putea considera că am aruncat banii în vînt”, a opinat sursa citată.

Un alt vorbitor a replicat tinerilor că merg foarte rar la bibliotecă, ignorînd cartea ca sursă de informare. Altcineva i-a întrebat de ce, printre problemele nominalizate de ei, nu se regăseşte şi cea legată de lipsa multor părinţi, care sînt plecaţi peste  hotare? Sau de ce nimeni nu s-a referit la comportamentul deloc agreabil al unor semeni de-ai lor în locurile publice?
Spre lauda lor, tinerii prezenţi la dezbateri au recunoscut că cele menţionate de adulţi se întîmplă des, ceea ce nu face decît să le şifoneze imaginea per ansamblu.

Partea cea mai mobilizatoare a fost însă ultima, cînd tinerii au lucrat în grup şi au reuşit să-şi manifeste din plin atitudinea şi poziţia civică.

Astfel, primul grup a analizat tema „Lipsa motivaţiei”, aducînd şi un exemplu elocvent din propira experienţă. Anterior, ei au vrut să realizeze un interviu cu un primar. Acesta însă le-a tăiat-o scurt: „Noi nu ne jucăm de-a şcoala”, lipsindu-i astfel de motivaţia de a se implica.

Cel de-al doilea grup a avut ca temă discriminarea tinerilor. În mare parte, au subliniat ei,  fenomenul este prezent în Moldova din cauza lipsei unei legi antidiscriminare conforme cu normele europene, dar şi din cauza „lipsei celor şapte ani de acasă la unii tineri”.

Celelalte teme analizate au vizat: starea deplorabilă a unor locuri de agrement, numărul redus de activităţi extraşcolare, metodele insuficiente de informare a tinerilor.
Discuţiile, răspunsurile la multiplele întrebări apărute pe parcurs, uneori chiar prea argumentate şi serioase pentru vîrsta tinerilor, m-au convins că îndoielile mele de la început nu au fost întemeiate, tinerii călărăşeni dînd dovadă de un interes real faţă de problemele de zi cu zi. Or, acesta este un argument clar că ei vor deveni buni cetăţeni şi vor contribui din plin la prosperarea statului.

La final, în mod democratic, au fost selectaţi 10 tineri ce vor reprezenta raionul Călăraşi, la începutul lunii aprilie, la Forumul regional al tinerilor din raioanele de centru ale R.Moldova. Cei prezenţi au acceptat în unanimitate ca rezultatele dezbaterilor să fie sintetizate într-o Declaraţie a tinerilor călărăşeni, care să ajungă pe masa fiecărui primar din cele 28 de primării călărăşene.

Pentru Inserturi

Cineva le-a replicat tinerilor că merg foarte rar la bibliotecă, ignorînd cartea ca sursă de informare.

Cîţiva tineri au vrut să realizeze un interviu cu un primar. Acesta însă le-a tăiat-o scurt: „Noi nu ne jucăm de-a şcoala”, lipsindu-i astfel de motivaţia de a se implica.

Tudor Josanu 

(2 vizualizări)