Eugenia Popovici, Cetireni, independenţă, eliberare naţională, Ungheni, adunare naţională, „Anul  1988.  Abia începea mişcarea de eliberare naţională.  Eram naşi şi am decis să mergem la Chişinău după cumpărături.  În tren, ne-am întîlnit cu Timofei Blănaru, în prezent reporter la Radio Moldova. Atunci el ne-a spus: „Începînd de la anul, vom scrie cu grafie latină”.  „Cum? Noi?  Dar nu vom putea”, am exclamat. „O să ne învăţăm”, a răspuns dînsul”.

Sînt amintirile Eugeniei Popovici, secretar al consiliului local Cetireni. Nici nu bănuia atunci că se va afla în primele rînduri ale mişcării de eliberare naţională la ea în sat. A fost unica femeie din localitate care s-a inclus cu toată fiinţa şi a participat la toate acţiunile din acei ani. „Colegele din alte primării chiar mă întrebau: „Nu-ţi  interzice primarul?”. Niciodată nu am fost oprită, chiar dacă Sergiu Timofti era pe atunci nu doar primar, ci şi secretar al comitetului partidului comunist”, povesteşte Eugenia Popovici. Dînsa recunoaşte că nu i-a fost frică, deşi situaţia era, de multe ori, incertă. „ Mă aflam între bărbaţi şi asta, probabil,  îmi dădea putere”, explică.

La Cetireni se constituise o echipă din adevăraţi bărbaţi ai neamului, printre care fraţii Gheorghe şi Toader Stratulat, Valeriu Lazăr, Vasile Lăpteanu. Mergeau la adunări, la Chişinîău, reveneau cu noi forţe şi înaripaţi.

Eugenia Popovici îşi aminteşte foarte bine acea Mare Adunare Naţională din 27 august 1989, care a impulsionat decizia Sovietului Suprem din RSSM de a declara limba română limbă de stat, fiind adoptat şi alfabetul latin. „Oamenii erau atît de însetaţi de libertate, de adevăr, încît au venit cu sutele de mii, stăteau urcaţi pînă şi în copaci. Atîta lumea era acolo, că nu găseai unde să bei o gură de apă”, îşi aminteşte dînsa.

Revenind acasă, peste cîteva luni au decis să facă toate demersurile necesare ca strada principală a satului să fie numită  31 august. Iniţiativa i-a aparţinut regretatului Gheorghe Stratulat, consilier local pe atunci. Iar consiliul a adoptat în acest sens şi  decizia de rigoare.

Astfel, la un an de la adoptarea Legii cu privire la limba de stat, strada principală a satului Cetireni a fost numită 31 august. Domnea un entuziasm de nedescris.  Aurica Gorincioi a copt din fîşii împletite ca pentru colaci toate literele din sintagma „Limba noastră”. Au fost adunate din sat covoare şi icoane vechi, pentru o expoziţie. Ca oamenii să fie liniştiţi că nu se va întîmpla nimic grav cu lucrurile lor, fiecăruia i-au fost date, din partea colhozului, cîte 5 ruble în calitate de garanţie. Le împărţea profesorul Vasile Grigore, pe atunci şeful sindicatelor în colhoz. A fost o expoziţie extraordinară.

Şi şcoala a fost pregătită de sărbătoare. „Împreună cu profesorul  Constantin Stratulat am stat pînă la ora trei de noapte şi am instalat un cadril (ţesătură din lînă) pe frontispiciul şcolii, pe care am scris un citat din Lucian Blaga. A doua zi trebuiau să vină elevii la şcoală”, îşi aminteşte Eugenia Popovici.

Ce a rămas din acel entuziasm?

„Acum sînt dezamăgită.  Cred că nici Vlad Filat, nici Marian Lupu nu au fost, în acele zile, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale. Dacă erau, aveau în prezent un alt fel de comportament. Am sperat să reuşim mai multe, dar încă nu e tîrziu. 20 de ani de independenţă e o vîrstă mult prea mică. Trebuie să se adune toate forţele sănătoase, aşa cum s-au adunat atunci”, afirmă Eugenia Popovici.

 

Întîmplări  adevărate, povestite de Eugenia Popovici

În 1989, am fost invitaţi la Teatrul etnofolcloric  „Ion Creangă” din Chişinău pentru a prezenta tradiţiile şi obiceiurile noastre. Sigur, am apelat la bătrînii satului, adevăraţi păstrători ai folclorului.  Ne-am gîndit să venim cu un obicei străvechi:  săpatul  fîntînilor. Am copt colaci, am făcut şi o masă de pomenire, exact aşa cum s-a făcut şi se face pe la noi. Ceea ce m-a şocat a fost faptul că am fost avertizaţi:  „Luaţi seama, să nu aprindeţi nici o lumînare”. Aşa erau timpurile: nici pentru pomenirea morţilor nu aveai voie să aprinzi o lumînare. Odată ci independenţa, s-a revenit la cele sfinte.

19 august 1991. La Moscova are loc vestitul puci din august. Îmi amintesc bine acele zile. În una dintre ele, sună telefonul. Un sunet care mi s-a părut strident. Ridic receptorul. La celălalt capăt al firului era Elena Cuzmiciova, pe atunci secretar al consiliului raional Ungheni. „Du-te şi spune-i lui Serghei (Sergiu Timofti, primarul satului – nota red.) să se ascundă ca să nu vină cineva să-l omoare”, aud în receptor. Îi telefonez imediat dînsului. El însă îmi răspunde calm: „Nu mă tem de nimic, eu sînt în satul meu, la casa mea”. Nu puteau oamenii noştri din sat să facă un asemenea lucru, iar Sergiu Timofti îi cunoaşte foarte bine pe consătenii săi.

Lucia Bacalu

(1 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: