ZEL, Ungheni, business
Imagine:freezone-ungheni.md

Instabilitatea politică, imprevizibilitatea legislaţiei şi problemele la vamă sunt principalele trei probleme care au fost evidenţiate de investitorii străini interesaţi de zonele economice libere din Republica Moldova în baza unui chestionar elaborat de Ministerul Economiei.

„Zonele economice libere nu şi-au atins obiectivele în ultimii 10 ani din cauza problemelor enumerate mai sus. În prezent suntem axaţi pe investitori strategici şi corporaţii transnaţionale, în total 15 la număr. Printre acestea se numără şi o companie japoneză care deţine 30% din producţia globală de cablaj pentru autoturisme.”, precizează Andrei Trifauţan, şef-adjunct al Direcţiei politici investiţionale şi de promovare a exportului din cadrul Ministerului Economiei.

Deşi anul trecut, în cele 7 zone economice libere (ZEL) din Republica Moldova au fost produse mărfuri şi prestate servicii în valoare de peste 1,7 mld. lei, cu o creştere de 43% a producţiei industriale, potrivit unui raport al Ministerului Economiei, concluziile de ansamblu ale studiului „Problemele şi perspectivele ZEL în Republica Moldova” lansat de IDIS Viitorul la data de 5 mai curent nu sunt la fel de optimiste.
„Zonele economice libere din Republica Moldova au înregistrat anumite succese în reformarea climatului investiţional, al potenţialului de producţie industrială şi de export al ţării, creând locuri noi de muncă şi contribuind la dezvoltarea economică la nivel local şi regional” este menţionat în studiul realizat de IDIS Viitorul. „Cu toate acestea, intrările de capital sub formă de investiţii, volumele de producţie şi export sunt încă destul de modeste, iar impactul acestora la nivelul economiei este deocamdată destul  de reduse”, precizează autorul studiului, expertul economic  asociat, Ion Tornea.

ZEL-ul din Chişinău, cel din Ungheni şi Bălţi – cele mai profitabile

Experţii IDIS Viitorul atrag atenţia asupra discrepanţei foarte mari dintre cele şapte zone economice libere din ţara. Din acest punc de vedere, studiul clasivică ZEL-urile autohtone în trei grupe: zone care au beneficiat din start de avantaje competiţionale şi care îndreptăţesc scopurile pentru care au fost create, zone care nu au reuşit să se impună la nivel naţional şi  zone care nu au reuşit să se evidenţieze nici măcar la nivel local .
„Există zone economice libere unde investiţiile însumează mai puţin de un milion de dolari. Numărul rezidenţilor este infim. Nu poate fi comparată zona economică liberă din Chişinău sau Ungheni cu cea din Tvardiţa sau Vulcăneşti.”, menţionează Viorel Chivriga, directorul departamentului Economie de piaţă funcţională, IDIS Viitorul.
ZEL Ungheni Business, ZEL Bălţi şi ZEL Expo-Business-Chişinău concentrează 68% din volumul total de investiţii şi 66-67% din volumul total al vânzărilor de mărfuri şi servicii şi vânzărilor nete pe producţie industrială ale tuturor ZEL-urilor. Conform experţilor, anume aceste zone au potenţial şi capacitate de impact asupra  întregii economii. Acest lucru se referă mai ales la ZEL Ungheni-Business şi ZEL Bălţi, care dispun de suprafeţe şi capacităţi de producţie încă neexplorate. Zonele din Tvardiţa şi Vulcăneşti au reuşit să se evidenţieze doar la nivel local, în schimb cele din Taraclia şi Otaci au un impact neglijabil chiar şi la nivel  local.

Cifra de afaceri ar putea fi triplată în doar un an

„Într-un singur an ar fi posibil să se tripleze cifra de afaceri a tuturor  zonelor economice libere luate în ansamblu dacă ar fi diminuate  mai multe problele cu care se confruntă acestea. ”, consideră Veaceslav Sutchevici, Plant Manager, al companiei Lear Corporation, rezidentă a  ZEL „Ungheni Business”. „Deşi suntem o întreprindere cu potenţial mare de dezvoltare, ne confruntăm cu o serie de probleme foarte grave ce duc la stagnare şi la neatingerea obiectivelor de dezvoltare propuse. Aş menţiona aici, în primul rând problemele la vamă ”, susţine Veaceslav Sutchevici.

În 2010, ZEL-urile au vărsat în bugetul de stat 130,1 mil. lei

În comparaţie cu anul 2003, volumul impozitelor şi taxelor colectate de la rezidenţii ZEL au crescut de peste două ori, se arată în studiu. Dacă în 2003 volumul impozitelor şi taxelor către bugetul de stat atingea cifra de 64 mil. lei, în 2010 aceasta depăşea cifra de 130 mil. lei.
Cu toate acestea, unii analişti susţin că stimulentele şi privilegiile acordate rezidenţilor ZEL reprezintă venituri ratate la bugetul de stat.
Principalele câştiguri sub formă de venituri încasate de stat de la ZEL-uri sunt taxele zonale, preţurile pentru arenda spaţiilor din zonă, impozitele şi taxele pentru comercializarea mărfurilor pe teritoriul vamal al ţării.

În ultimii doi ani, alte 1,6 mii de locuri de muncă

Numărul angajaţilor din cadrul  ZEL, de 5177 de persoane, era de 0,5% din numărul total al angajaţilor pe economie (1143,4 mii persoane) la sfârşitul anului curent. În ultimii doi ani de către ZEL-uri au fost create circa 1,6 mii de locuri noi de muncă, aceasta reprezentând o creştere de 44,4%, în timp ce la nivelul întregii economii numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 8,6%.
Cele mai multe locuri de muncă au fost create de zonelel economice libere din Chişinău, Ungheni şi Bălti.
Deşi numărul angajaţilor rezidenţilor ZEL-urilor nu este, deocamdată, foarte impresionant, ritmul de creşte al acestora vorbeşte despre potenţialul zonelor de a atinge unul dintre principalele obiective, acela de a crea noi locuri de muncă. Totuşi, experienţa pe plan mondial sugerează că zonele nu sunt o sursă majoră de locuri de muncă pentru economia ţării.

Simplificarea procedurilor vamale ar trebui să fie prioritară

Pentru funcţionarea eficientă a zonelor economice libere este necesar ca autorităţile să modifice abordarea organizării şi administrării ZEL, este de părere economistul Ion Tornea.
Studiul IDIS mai recomandă optimizarea procedurilor de înregistrare a dreptului de rezident, prin instituirea ghişeului unic. O altă măsură care trebuie luată este simplificarea procedurilor vamale şi a formalităţilor de trecere a hotarelor zonelor libere de către rezidenţi.

Sursa: Olga Ceaglei, eco.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(27 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: