Siberia Valentina Hamba
Valentina Hamba

Ori de cîte ori se întîlneşte cu ea, nepoţelul său din Moscova îi spune: „Ai avut o viaţă interesantă, bunică”. Aşa ştie el. „I-am povestit doar de năzbîtiile pe care le făceam în copilărie”, spune Valentina Hamba din Ungheni, o femeie mereu cu zîmbetul pe buze, mereu pusă pe glume.

Viaţa însă i-a fost presărată cu multe necazuri. Avea doar opt ani, cînd într-o noapte, s-a oprit la poarta părinţilor săi din Sturzăuca, Glodeni, o maşină plină cu soldaţi. Era ziua de 6 iunie 1949, cînd mii şi mii de moldoveni au fost ridicaţi în plină noapte şi duşi în Siberia. Îşi aminteşte foarte bine ce s-a întîmplat atunci. „Cum să nu ţin minte?”, întreabă, după care începe a povesti: „În noaptea ceea tata n-a venit acasă. Auzise ceva prin sat şi se ascunsese. Credea că vor să-l ia doar pe el. Pe la ora patru dimineaţa, au venit soldaţii la poartă. Mama, cînd a văzut că iau toată familia, a trimis după tata”. A fost o noapte înfiorătoare. „Cîinii lătrau, urlau, lumea plîngea, nu se mai înţelegea nimic: pe cine iau, pe cine – nu”, iată tabloul care i-a rămas întipărit în minte.

Au fost încărcaţi în maşină – şase suflete. Nu li s-a permis să ia nimic din casă. „Mama răcnea cît o ţineau puterile. A reuşit să arunce vreo două covoare, pe care ne-am aşezat repede. Soldaţii nu le-au observat. Restul a fost dat jos”, povesteşte.

Au fost duşi la Bălţi, încărcaţi în vagoane pentru vite şi ţinuţi acolo timp de cîteva zile, pînă au umplut toate vagoanele cu lume. Mare căldură se făcuse acolo. Au mers zile în şir fără oprire. Li se dădea cîte o bucată de pîine şi peşte. Peşte roşu, spune Valentina Hamba. Îşi aminteşte momentele cînd s-a simţit fericită. Adromise lîngă un copilaş de şase luni. Mama lui îi tot făcea vînt cu un ştergar. Acei curenţi de aer ajungeau şi pînă la ea. „Cînd m-am trezit, mă simţeam atît de bine…”, spune mijind din ochi satisfăcută. Aveai impresia că trăieşte aevea acele clipe, că simte acea boare dătătoare de viaţă.

Prima dată a ieşit din vagon cînd au ajuns la Volga. În ochi îi apare o nouă imagine: „Pe mulţi i-au scos morţi, i-au aruncat unul peste altul. Vă închipuiţi? Vara, muşte… Lumea răcnea… Nu ştiu ce au făcut cu ei. Se făcuse o grămadă mare acolo”.

Au pornit din nou la drum, zile şi nopţi. Doar că, din cînd în cînd, trenul se mai oprea şi oamenilor li se permitea să iasă afară. Prima dată au fost hrăniţi mai omeneşte – într-o ospătărie, cînd ajunseseră în Kazan, tocmai în munţii Ural. Au mers din nou, alte zile şi alte nopţi. La un moment dat, li s-a ordonat să coboare. Au fost lăsaţi într-un mic cătun, fără casă, fără masă. „Vai de capul nostru”, exclamă Valentina Hamba.

Acolo a mers la şcoală. La început, nu înţelegea nimic. Rîdea cînd  rîdeau şi ceilalţi, fără să ştie de ce. Asculta poveştile citite de învăţătoare, fără să înţeleagă despre ce e vorba. Peste ani însă limba rusă i-a devenit „rodnoi iazîk” (limbă maternă). A vorbit-o în familie, o foloseşte în comunicarea sa cu copiii, cu nepoţii. În mediul rusesc se simte cel mai bine ea, născută într-o familie de adevăraţi gospodari moldoveni, ridicaţi cîndva de ruşi din propria casă şi smulşi cu tot cu rădăcină din pămîntul strămoşilor.

I-a rămas în sînge însă simţul gospodăresc, moştenit de la părinţi. „Am casă, am sarai, dar nu am… neamuri. Sînt singură-singurică”, spune. Mama a murit în Rusia, sora i-a murit în Rusia. Acolo, la Pavlodar, are trei fraţi. Unul dintre ei, cel mai mare, a mai fost prin Moldova. Ceilalţi nu au mai dat pe la baştina străbunilor lor din 1985, de la moartea tatei. Copiii ei sînt mai mult pe la Moscova. Prietenele, în majoritate rusoaice, au plecat, care şi încotro. Unica mîngîiere îi este soţul, despre care are de spus numai cuvinte bune. Atît. Şi i-a rămas optimismul, fără de care, cu siguranţă, nu ar fi rezistat.

Lucia Bacalu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

(1 vizualizări)


( ! ) Notice: Undefined variable: commenttitle in /var/www/expresul.md/htdocs/wp-content/plugins/facebook-comments-sync/comments.php on line 51
Call Stack
#TimeMemoryFunctionLocation
10.0001404808{main}( ).../index.php:0
20.0001405592require( '/var/www/expresul.md/htdocs/wp-blog-header.php' ).../index.php:18
30.18058727312require_once( '/var/www/expresul.md/htdocs/wp-includes/template-loader.php' ).../wp-blog-header.php:73
40.18468764056include( '/var/www/expresul.md/htdocs/wp-content/themes/alpha/single.php' ).../template-loader.php:74
50.41439359616comments_template( ).../single.php:149
60.41629378136require( '/var/www/expresul.md/htdocs/wp-content/plugins/facebook-comments-sync/comments.php' ).../comment-template.php:1472

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: