Movila Măgurii
Movila Măgurii

Într-o zi cu soare, acum două săptămîni, am pornit într-o călătorie spre Movila Măgurii, descrisă într-un studiu al arheologului Veaceslav Bicbaev ca un „mormînt militar izolat sau necropolă plană din epoca medievală tîrzie (sec. XV)”.

A fost odată…
Cu o altitudine de 387,6 metri, Movila Măgurii poate fi văzută de departe, înălţindu-se falnic în singurătatea-i misterioasă. Nu întîmplător, strămoşii au numit-o Măgura, ceea ce înseamnă, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „deal mare, izolat”.  Pe vremuri, aici veneau grupuri întregi de turişti, veneau elevi însoţiţi de profesorii lor.  Pînă la războiul al doilea mondial, aici veneau oamenii din împrejurimi, ca să marcheze diverse sărbători religioase. „Există anumite temeiuri pentru a presupune că Dealul Măgura era considerat ca loc de însemnătate sacrală încă în atichitate”, scrie acelaşi Veaceslav Bicbaev. Tot el mai menţionează: „Deşi, cercetată parţial, Movila Măgurii conţine caracteristici deosebit de relevante  ce vin să mărturisească cu prisosinţă o locuire străveche a regiunii, integrînd cu brio acest loc în tabloul general al istoriei ţării”.

Uitată de lume
Astăzi, Movila Măgurii a rămas oarecum în umbră, fiind uitată de lume. Nu se mai aud pe aici glasuri zglobii de copii, nu se mai aud chiote şi rîsete. Acoperită cu iarbă, cu o cruce de cîţiva metri în virf, Movila străjuieşte satele din împrejurimi, o bună parte dintre care i-au preluat numele: Măgura, Măgura Nouă, Slobozia Măgurii, Măgurele. Situate unul lîngă altul, grămăjoară, acestea însă se află în raioane diferite. Primele două sînt în raionul Făleşti, Slobozia Măgurii – în Sîngerei, iar Măgurele – în Ungheni. Nimic însă nu le deosebeşte.

Ai impresia că ai nimerit cu un secol în urmă
Peste tot – aceeaşi sărăcie lucie, drumuri înfundate pe timp de ploaie, oameni necăjiţi, cărora nu le mai pasă de nimic. Viaţa aici s-a oprit în loc. Ai impresia că ai nimerit cu un secol în urmă: căsuţe mici situate răzleţ pe dealuri şi coline, garduri înnegrite de vreme, fîntîni cu cumpene, căruţe cu cai… De-am fi americani, ce promovare am mai face acestor locuri semi-sălbatice şi cîţi turişti din întreaga lume ar veni să le vadă, să guste din sărmăluţele sau plăcinţelele moldovencelor noastre, din caşul de oaie sau din vinul aşezat, ca odinioară, în butoaie de stejar, undeva, în beciuri.

Se pierd urmele strămoşilor
Mai sînt vii legendele despre Movila Măgurii, mai sînt vii tradiţiile. Dar, încetul-cu încetul, se pierd şi ele. Se pare că se pierd şi urmele aşezărilor străvechi de aici, ale culturii Cucuteni-Tripolie, cunoscute cu milenii întregi înainte de Hristos. La poalele Movilei Măgurii cineva îşi  ridică o nouă aşezare. Cică, e vorba de un călugăr, care s-a oploşit aici cu cîţiva ani în urmă şi care a început să construiască în acel loc o biserică. Nu l-am găsit „acasă”, pentru a putea afla mai multe de la el. Un dulău păzea „acareturile”, iar un omulean ursuz, care s-a prezentat drept fratele „stăpînului”, ne-a tăiat-o scurt: „E dus la Ungheni. Cu treburi”, dînd de înţeles că nu avem ce discuta cu el.

De pe vîrful Movilei Măgurii
Ceea ce impresionează, atunci cînd ajungi pe vîrful Movilei Măgurii, este imaginea care îţi apare în faţa ochilor: păduri, cîmpuri cu flori, lanuri cu porumb, vii, lacuri, sate cu căsuţe ce par cutii de chibrituri. O privelişte cu adevărat fascinantă.
În acea zi de toamnă, la sfîrşit de septembrie, am văzut, la poalele Movilei Măgurii, şi un lan de păpădii. Păpădii înflorite, dar şi în puf. Un fenomen neobişnuit pentru această perioadă a anului.

Un prim pas spre dezvoltarea unui traseu turistic
În acea zi de toamnă, la sfîrşit de septembrie, am realizat sute de fotografii, atît de pe Movila Măgurii, cît şi din jurul ei, din satele din împrejurimi. Cele mai interesante vor fi expuse în sala de expoziţii „Vasile Şoimaru” a Bibliotecii publice „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, începînd cu 29 septembrie curent. Expoziţia respectivă va fi vernisată şi la Gimnaziul din Ţîghira, şi la cel din Negurenii Vechi, şi în instituţiile preuniversitare din Ciolacu Vechi, Pietroasa şi Bocani (raionul Făleşti), căci este vorba de un proiect implementat de AO „Alianţa între generaţii” din Făleşti, în parteneriat cu AO „Expresul” şi ziarul „Expresul de Ungheni”, un proiect care se numeşte: „Zona eco-turistică „Movila Măgurii”. În curînd, va fi lansată şi o pagină web, dedicată Movilei Măgurii. Vor apărea panouri informative, indicatoare către acest obiectiv turistic.
Este un prim pas spre dezvoltarea unui traseu turistic care, gestionat cu cap, ar atrage mulţi turişti şi, implicit, investiţii.

Lucia Bacalu

(378 vizualizări)

000-017   000-080   000-089   000-104   000-105   000-106   070-461   100-101   100-105  , 100-105  , 101   101-400   102-400   1V0-601   1Y0-201   1Z0-051   1Z0-060   1Z0-061   1Z0-144   1z0-434   1Z0-803   1Z0-804   1z0-808   200-101   200-120   200-125  , 200-125  , 200-310   200-355   210-060   210-065   210-260   220-801   220-802   220-901   220-902   2V0-620   2V0-621   2V0-621D   300-070   300-075   300-101   300-115   300-135   3002   300-206   300-208   300-209   300-320   350-001   350-018   350-029   350-030   350-050   350-060   350-080   352-001   400-051   400-101   400-201   500-260   640-692   640-911   640-916   642-732   642-999   700-501   70-177   70-178   70-243   70-246   70-270   70-346   70-347   70-410   70-411   70-412   70-413   70-417   70-461   70-462   70-463   70-480   70-483   70-486   70-487   70-488   70-532   70-533   70-534   70-980   74-678   810-403   9A0-385   9L0-012   9L0-066   ADM-201   AWS-SYSOPS   C_TFIN52_66   c2010-652   c2010-657   CAP   CAS-002   CCA-500   CISM   CISSP   CRISC   EX200   EX300   HP0-S42   ICBB   ICGB   ITILFND   JK0-022   JN0-102   JN0-360   LX0-103   LX0-104   M70-101   MB2-704   MB2-707   MB5-705   MB6-703   N10-006   NS0-157   NSE4   OG0-091   OG0-093   PEGACPBA71V1   PMP   PR000041   SSCP   SY0-401   VCP550  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: